Presiunile pentru boicotarea produselor si investitiilor din Israel castiga teren

Campania ‘Boycott, désinvestissement, sanctions’ (BDS – ‘Boicot, renunţare la investiţii, sancţiuni’) începe să afecteze lent, dar sigur, Israelul. Din 2005, circa 200 de asociaţii palestiniene încearcă să pedepsească Israelul pentru ‘politica sa de ocupaţie, colonii, îngrădire şi discriminare rasială împotriva arabilor’, notează unul din promotorii săi, Omar Barghouti, citat marţi de ziarul El Pais.

Decizia vedetei americane de cinema, Scarlett Johansson, de a renunţa la rolul ei de ambasadoare a organizaţiei Oxfam – din cauza faptului că i s-a reproşat promovarea companiei israeliene SodaStream, care îşi are sediul în colonia evreiască Maale Adumim din Teritoriile Palestiniene ocupate – este cel mai recent exemplu al presiunii tot mai mari a acestei strategii.

Promotorii campaniei au avut însă şi alte succese. Casa de economii şi pensii PGGM din Olanda a decis să renunţe să mai investească, ‘din motive etice’, în cele cinci bănci israeliene cu care colaborează, pentru că partenerii lor au sucursale în coloniile din Cisiordania.

Iar Ministerul Finanţelor din Norvegia a exclus din fondul său de pensii două firme israeliene, Danya Cebus şi Israel Investments, din acelaşi motiv. În decembrie anul trecut, American Studies Association, o organizaţie de 5.000 de membri, a aprobat un boicot academic împotriva Israelului. Nicio altă entitate de asemenea importanţă din SUA nu se mai alăturase unei asemenea iniţiative.

Din 2007, BDS estimează că a reuşit să blocheze contracte sau proiecte în valoare de zeci de miliarde de euro. Israelul nu a oferit nicio cifră privind aceste pagube şi încearcă să aplaneze euforia opozanţilor săi. Totuşi, Consiliul de miniştri a introdus acest subiect pe agenda sa de lucru. Consiliul este divizat între cei care vor o contraofensivă – ministrul de informaţii – şi cei care susţin că acest lucru ar face jocurile unei mişcări minoritare – ministrul de externe. În 2011 a fost aprobată o lege care prevede sancţiuni pentru cei care promovează boicotul.

Potrivit premierului israelian, Benjamin Netanyahu, este vorba deja de o ameninţare strategică. În acelaşi timp, analistul Ben Caspit crede că este vorba de ‘un avertisment’ care arată că BDS nu mai este o minoritate de stânga şi că se extinde şi în alte sectoare. De remarcat şi preocuparea Uniunii Europene, care a aprobat o directivă ce împiedică colaborarea cu persoane sau instituţii având legătură cu coloniile evreieşti şi care blochează 700 de milioane de euro în investiţii şi cercetare.

Potrivit asociaţiilor palestiniene, în ultimul an a fost blocată în Europa deschiderea magazinelor de cosmetice Ahava şi au fost anulate cereri din partea firmei private de securitate G4S. Presiunea a ajuns şi la companiile internaţionale, care oferă servicii în coloniile unde rezidă circa 600.000 de persoane. Astfel, firma franceză Veolia a pierdut contracte în valoare de 5,4 miliarde de euro într-un singur an.

În cazul boicotului academic, Curtis Marez, preşedintele American Studies Association, precizează că s-a luat măsura pentru ‘impactul pe care îl are ocupaţia asupra academicienilor şi studenţilor palestinieni’. Acest pas – criticat de Asociaţia Universităţilor sau a Profesorilor din SUA (62 de campusuri, peste 48.000 de membri) – este controversat, explică Manuel Trajtenberg, profesor la Universitatea Tel Aviv, pentru că este ‘un afront’ la ‘fluxul liber de idei şi toleranţei de opinii, conform cărora cadrul academic şi discuţiile deschise şi fără prejudecăţi sunt vehiculul potrivit pentru a face faţă problemelor de acest tip’.

Potrivit profesorului, acest pas este împotriva esenţei academice proprii, ‘negând fundamentele universale’ ale acestei lumi, în condiţiile în care aulele universitare sunt locul în care ‘înfloreşte critica’. ‘Noi să fim cei boicotaţi? Noi, care suntem critici?’ Reacţia care va apărea – avertizează el – va fi cea contrară, de strângere a rândurilor. De pe Epoch Times