Primăria cumpără „copaci urbani“ cu 70.000 de euro bucata. Soluţie populistă sau idee revoluţionară?

Primăria Cluj-Napoca intenţionează să cumpere trei sisteme de reducere a poluării „City Trees”, cu un preţ estimat de 70.000 de euro bucata. Sistemul este format dintr-un panou cu licheni car ar avea puterea de purificare a 275 de copaci. Specialiştii sunt reticenţi cu privire la performanţele sistemului.

Primăria Cluj-Napoca a publicat un anunţ pe portalul electronic de licitaţii (SEAP) în care îşi manifestă intenţia de a cumpăra trei sisteme de reducere a poluării „City Trees”, valoarea estimată a investiţiei fiind de 1 milion de lei (208.000 de euro). Termenul limită pentru depunerea ofertelor este data de 19 octombrie 2020.

„City Tree” este un panou vertical acoperit de muşchi care ar echivala cu 275 de copaci în ceea ce înseamnă purificarea aerului. Astfel de amenajări au fost realizate în oraşe precum Bruxelles, Londra, Berlin, Oslo, Hong Kong, Paris.

Proiect de bugetare participativă
„Copacii urbani” sunt o parte din proiectul „Aer curat la Cluj”, cel mai votat de către clujeni în procesul de bugetare participativă în 2019. Practic, clujenii propun mai multe proiecte, iar cele mai votate ar urma să fie finanţate de municipalitate.

În 2019, cel mai votat proiect – care a obţinut 428 de voturi – a fost intitulat „Aer curat la Cluj”. Redăm mai jos modul în care a fost definit proiectul:

„Având în vedere schimbările climatice şi poluarea tot mai ridicata din oraş, se propune o abordare multilaterala pentru un aer mai curat, temperaturi mai scăzute şi o calitate mai buna a vieţii.
* plantarea de copaci cât mai mari în tot oraşul (se pot alege anumite tipuri de copaci care să elimine poluanţii prezenţi în aer)
* copaci inteligenţi pentru purificarea aerului acolo unde spaţiul nu permite altfel: https://greencitysolutions.de/en
* faţade verzi/pereţi verticali pentru clădiri
* garduri vii intre străzi şi trotuare”.

Lichenii care filtrează aerul, invenţie germană
Sistemele „City Tree” au fost inventat în Germania, în 2014. Acestea se bazează pe „Capacitatea anumitor culturi de muşchi de a filtra poluanţii, cum ar fi particulele de praf şi oxizii de azot din aer, îi face să fie purificatori de aer naturali ideali”, se arată pe site-ul producătorului. Inventatorii germani au conceput un panou vertical cu licheni, care vor fi aprovizionaţi automat cu apă şi nutrienţi pe baza unor senzori.

„Copacii” urbani sunt dotaţi cu un ventilator de mari dimensiuni care trage aerul poluat şi-l forţează să treacă prin zona de licheni, care-l filtrează. „CityTree este primul filtru de biotehnologie din lume care îmbunătăţeşte cuantificabil calitatea aerului”, se arată pe site-ul companiei germane producătoare. Practic, aceşti licheni preiau din aer praful şi-l transformă în oxigen.

Nu peste tot „copacii urbani” au fost un succes, de exemplu, în oraşul Tetovo din Macedonia, aceştia s-au uscat.

Un „copac urban“ cât 275 de copaci normali. Funcţionează?
Promisiunea „copacilor urbani”, anume de a avea puterea de filtrare a aerului pe care o au 250 de copaci normali, sună foarte bine. Reporterii „Adevărul” nu au găsit încă un studiu ştiinţific care să ateste veridicitatea acestei promisiuni.

Pe siteul producătorului există o categorie intitulată „Dovada performanţei de la experţi independenţi”, în care se arată: „De la inventarea sa în 2014, CityTree este în continuă dezvoltare. Aceasta include toate părţile acestei idei de produse unice la nivel mondial: de la proiectare la furnizarea de energie şi apă până la performanţa de mediu. Prin urmare, nu ne bazăm doar pe experienţa noastră cuprinzătoare, ci şi pe expertiza diferiţilor parteneri de cercetare, tehnologie, sponsori şi certificare. Un accent deosebit de dezvoltare se pune pe îmbunătăţirea constantă a performanţei de mediu a City Tree, care este verificată şi revizuită de experţi independenţi în studii complexe de laborator şi de teren.”

Când apeşi pe butonul „citeşte mai mult” de pe site, eşti dus pe o pagină unde este următorul mesaj: „Pagina pe care o căutaţi nu există”.

Ce spune decanul Facultăţii de ingineria mediului. Licheni şi autobuze diesel
Decanul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Mediului, lectorul universitar doctor Nicolae Ajtai, a explicat pentru „Adevărul” că lichenii sunt cunoscuţi ca biomarkeri, care determină nivelul de poluare din aer, dar nu poate emite o părere avizată în legătură cu acest sistem. „Analizăm şi noi cu mare interes. Nu putem emite o părere avizată, urmează să analizăm soluţia propusă pentru Cluj-Napoca”, a precizat cadrul didactic.

Întrebat care ar fi primele trei măsuri pe care le recomandă pentru ca în Cluj-Napoca să existe un aer mai curat acesta a susţinut:

1. Reducerea traficului cu motoarea cu combustie internă.
2. Încurajare traficului alterativ, atât în ceea ce priveşte transportul în comun, cât şi cel privat (maşini electrice, biciclete etc)
3. investiţie în infrastructură pentru a scoate cât mai mult trafic din oraş pe centuri.

În ciuda declaraţiilor primarului Emil Boc conform cărora se va concentra pe achiziţionarea de mijloace de transport în comun nepoluante, anul acesta, municipalitatea a cumpărat 10 autobuze articulate diesel poluante, la mâna a doua. Este vorba despre 10 autobuze Irisbus Agora, vechi de aproximativ 15 ani, cu normă de poluare Euro 3. Cele 10 autobuze rulate au fost aduse tot din Rouen, Franţa. Pentru fiecare dintre ele, Clujul a plătit circa 100.000 de lei, echivalentul a ceva mai mult de 20.000 de euro. În realitate, un autobuz articulat de calitate, nou, ajunge la 400.000 de euro, iar cele electrice trec de 700.000 de euro.

Lichenii şi poluarea
Nicolae Ajtai susţine că „lichenii sunt cunoscuţi ca bioacumulatori de poluanţi, aceştia au un anumit grad de reţinere a particulelor poluante. Ştim că fac asta în mediul natural, nu am văzut cum se comportă într-un mediu artificial, în oraş. Lichenii cunoscuţi mai mult la noi în Facultate pentru calitatea lor de biomarkeri, am avut şi teze de doctorat pe această temă. Se lăsa o specie de licheni într-o zonă aglomerată o perioadă de timp, apoi erau analizaţi în laborator şi se determina gradul de poluare a zonei”.

Specialistul a susţinut că nu-şi poate forma o opinie până nu vede exact soluţia tehnică propusă pentru Cluj-Napoca.

Întrebat dacă pot fi folosiţi şi copacii naturali la diminuarea poluării în Cluj-Napoca, decanul a susţinut că „se pot folosit atât copacii cu rădăcini în pământ, cât şi cei în jardiniere. De fapt, Primăria are în plan amenajarea unor coridoare verzi în afara parcurilor care să lege insulele verzi. De asemenea, se pune accentul şi pe spaţiile verzi din jurul blocurilor”.

„Costă cât 20 de hectare de puieţi de brazi”
Activistul de mediu Istvan Szakats este de părere că suma estimată de peste 200.000 de euro ar putea fi investită în achiziţionarea unor copaci adevăraţi. „Mă uit la duda asta numită City Trees – care costă cât 20 de hectare de puieţi de brad. (…) Avem o Primărie care agaţă pe ea de ani de zile fake-uri, aşa compulsiv-patologic. Cum vede ceva care străluceşte, gata cumpără, agaţă pe corpul oraşului, şi iasă pă flaşter la pozat. Stil? Da: se numeşte parvenitism de cocălar, subclasa de provincie”, a comentat pe Facebook activistul.

Dohotaru: „Pretenţia că o bancă cu licheni este echivalentul a 275 de copaci e o exagerare vădită”
Parlamentarul clujean şi activistul de mediu Adrian Dohotaru comentează: „Primăria greşeşte că transpune un model de bugetare participativă care e extrem de superficial. Bugetarea participativă pe care am popularizat-o din 2012 în România presupune în primul rând dezbateri şi deliberări, nu soluţii prefabricate la poluarea din Cluj. 1 milion de lei pe trei bănci cu panou cu licheni care să purifice aerul din Cluj e prea mult. După cum şi pretenţia că o bancă cu licheni este echivalentul a 275 de copaci e o exagerare vădită. Sunt multe alte propuneri fezabile la bugetare participativă care nu sunt transpuse de Primăria condusă de Emil Boc pentru că nu există capacitate administrativă. Se apelează la soluţii spectaculoase vizual, populiste, care dau impresia că oraşul e administrat pe Facebook.”

Dohotaru susţine că nu există soluţii tehnologice magice, ci e nevoie de plantări masive de copaci:
„Soluţii la poluare constă în linii dedicate transportului în comun, parcuri şi plantări masive de copaci, coridoare pietonale şi alei pentru biciclete, descurajarea traficului auto. Nu există soluţii tehnologice magice. Din nefericire, astfel de soluţii, propuse inclusiv la bugetarea participativă, sunt amânate. Am propus în fiecare an primarului Boc să modifice designul bugetării participative, dar a refuzat. De aceea, depun în această toamnă o lege în acest sens, care pune accentul pe deliberare, nu doar vot online pe proiecte atrăgătoare vizual, dar superficiale” – a expluicat Adrian Dohotaru, iniţiator al bugetării participative din 2012.