Privilegiul de a fi român

În urmă cu şapte decenii, când Emil Cioran deplângea sterilitatea inteligenÅ£ei româneşti, marele savant Henry Coandă certifica dimensiunea reală a geniului românilor, afirmând: „Fericită acea naÅ£ie care să fi dat atâţia inventatori câţi a dat România în ultima sută de ani”! Dezvoltarea uluitoare a ştiinÅ£ei şi tehnologiei din zilele noastre (anticipată în Biblie de profetul Daniel, cap.12,4 cu cuvintele: „… la vremea sfârşitului cunoştinÅ£a va creşte”) a schimbat societatea, viaÅ£a şi munca oamenilor. La originea uriaşelor schimbări din lumea contemporanã se află inventatorii şi invenÅ£iile lor, oamenii de acÅ£iune a căror creativitate demonstrează mai mult ca oricând că omul a fost făcut desăvârşit, după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. Este măgulitor pentru noi să constatăm că mulÅ£i dintre aceşti făuritori de lume nouă sunt români. Incisivitatea minÅ£ii lor acoperă o multitudine de domenii, de la medicină, farmacie, biologie, ecologie, cosmetică, nanotehnologie, IT, agricultură, construcÅ£ii, la optoelectronică şi software, definind excepÅ£ionale daruri oferite de Dumnezeu României.

În România, aurul străluceşte şi în noroiul drumurilor

În concertul naÅ£iunilor, românii au dominat ultimele saloane mondiale de inventicã şi au surclasat ţări cu tradiÅ£ie ca Germania şi FranÅ£a. Cea mai prestigioasă manifestare tehnologică din lume este Salonul InternaÅ£ional al InvenÅ£iilor de la Geneva. La ediÅ£ia 2001, toate cele 63 lucrări din România au fost medaliate (26 aur, 20 argint şi 17 bronz) impunând Å£ara noastră a doua oară consecutiv pe primul loc pe naÅ£iuni. PerfomanÅ£a a fost reeditatã în 2002, când au fost premiate toate cele 67 lucrări din România (15 aur, 31 argint şi 21 bronz), iar în anul 2003 au fost obÅ£inute 9 medalii de aur,13 de argint şi 15 de bronz. La ediÅ£iile 2009 şi 2013, cei 82 membri ai juriului au conferit marele premiu prin vot unanim inventatorului român Mircea Tudor, considerându-l inteligenÅ£a tehnologică nr.1 a lumii, iar în 2010 şi 2012 chimistele Raluca-Ioana van Staden şi Elena David au fost apreciate drept „cea mai bună femeie inventator” de pe glob, iar medicul Alexandru Ciocâlteu a primit medalia de aur pentru descoperiri revoluÅ£ionare în terapia bolilor. Orientat spre cercetarea fundamentalã, Salonul Mondial al Inovãrii, Cercetării şi Noilor Tehnologii EUREKA de la Bruxelles a clasat România pe locul unu la ediÅ£ia 2001 (toate cele 129 invenÅ£ii noi, nemaiexpuse pânã atunci fiind premiate: 68 cu aur – din care 23 au primit menÅ£iune specialã a juriului -, 45 cu argint şi 16 cu bronz) şi la ediÅ£ia 2002 (când,din 81 invenÅ£ii, a primit 46 medalii de aur, 5 medalii de aur cu menÅ£iuni, 21 de argint şi 9 de bronz, plus 12 premii speciale). Sunt exemple demonstrative, nu exhaustive. Iatã deci cã nu numai „munÅ£ii noştri aur poartă”, cum spunea Octavian Goga, ci şi oamenii, realitate ce sublimează afirmaÅ£ia lui Nicolae Bălcescu: „În România, aurul străluceşte şi în noroiul drumurilor”.

România este considerată printre cele mai importante izvoare de inteligenţă ale lumii

La Olimpiada din Montreal 1976, gimnasta Nadia Comăneci a atins perfecÅ£iunea mişcării, a uluit întreaga lume prin măiestria zborului trupului şi a învins computerul. În iulie 2003, vestea cã românii şi-au adjudecat securitatea sistemelor informative din întreaga lume a „înroşit” internetul (Microsoft, cea mai mare corporaÅ£ie de software de pe glob a cumpărat antivirusul românesc RAV, produs de compania Ge Cad). şi aceasta este încă puÅ£in, căci, la finele lunii august 2003, participând la a XV-a ediÅ£ie a Olimpiadei InternaÅ£ionale de Informatică (veritabil campionat mondial al inteligenÅ£elor) de la Kenosha/ Wisconsin, tinerii informaticieni români au obÅ£inut 2 medalii de aur şi 2 de argint, clasând România pe primul loc în lume. Elevii români participanÅ£i la olimpiadele şcolare internaÅ£ionale din 2003 au câştigat 17 medalii de aur, 20 de argint şi 16 de bronz. Astrofiziciana Aurora Simionescu şi matematicianul Daniel Tãtaru sunt evaluaÅ£i ca egalii lui Einstein prin valoarea descoperirilor lor despre Univers. Nu e de mirare că în imperiile Microsoft şi NASA, româna este a doua limbă vorbită, iar în prezent România este considerată printre cele mai importante izvoare de inteligenţă ale lumii.

Reputaţia cea mai mare a ţării noastre a fost câştigată pe tărâmul spiritului, înţelepciunii, ştiinţei şi culturii

„Fără seamăn pe pământ!” – ar spune Eminescu. Deşi importă forme fără fond într-o multitudine de domenii cu vectorul integrării, România posedă şi exportă valori de fond, dintre care inteligenÅ£a creatoare este de departe cea mai importantă. De la inteligenÅ£a nativã a copiilor daÅ£i în adopÅ£ie, la inteligenÅ£a aplicată în invenÅ£ii şi inovaÅ£ii şi la inteligenÅ£a vie a omului obişnuit, acest dar divin ce izvorăşte fără măsură în România se revarsă în lume. Părându-se că prin aceasta sărăcim, s-a susÅ£inut că „ne vindem Å£ara”; în realitate, întreaga omenire este binecuvântată prin România, mărturisindu-L pe Dumnezeu drept Creator şi Atotstăpân. Lucian Blaga şi Constantin Noica chiar se întrebau dacă nu ar fi mai benefic pentru omenire ca valorile ei sã fie integrate valorilor spirituale ale României. Chiar dacă românii s-au dovedit viteji de-a lungul vremii, iar în secolul al XX-lea s-au afirmat în întreceri sportive, reputaÅ£ia cea mai mare a ţării noastre a fost câştigată pe tărâmul spiritului, înÅ£elepciunii, ştiinÅ£ei şi culturii.

Ei ştiu că deşi fac şi au mai mult, sunt mai puţin decât noi

Unitatea naţională şi dăinuirea noastră în vreme şi prin vremi sunt mai mult biruinţi de gând şi vorbă decât de pumn. Logos şi Ethos constituie condiţia superioară a

noastre gânditoare şi afective, iar valorile de competiÅ£ie Å£in mai puÅ£in de felul nostru de a fi. „Când toÅ£i oamenii vor alerga suta de metri în zece secunde – spunea râzând G.Călinescu – omenirea se va transforma în cal”. Geniile noastre făuresc lumi noi prin izvodirile minÅ£ii, nu prin joacă, de aceea eşecurile sportive trebuie sã ne lase indiferenÅ£i. În ultimele trei decenii, Ungaria deÅ£ine primul loc în lume la coeficientul ELO, atât la bărbaÅ£i cât şi la femei, dar ocupă primul loc în lume şi în tragicul top al sinuciderii, act clar de negare a lui Dumnezeu. Românii sunt campionii valorilor ziditoare ale Dragostei şi, purtând această demnitate, preÅ£uim şi pe Autorul nostru, şi pe om, coroana creaÅ£iunii Sale. Într-o lume ce-şi caută identitatea prin a face şi a avea, noi ne mândrim prin ceea ce suntem. „Ăstui neam nici roua nu se cade a-i zidire lacrimă la porÅ£i” – zicea poetul. Faptul că cetăţenii altor naÅ£ii ne dispreÅ£uiesc, că arbitrii ne fură, că o mulÅ£ime de structuri vor să ne controleze şi tot felul de organisme vor să ne integraze, mărturiseşte invidie. Ei ştiu că deşi fac şi au mai mult, sunt mai puÅ£in decât noi.

Înainte de a fi creştini prin botez, suntem români prin naştere

Confruntarea omenirii cu o criză economică şi financiară de proporÅ£ii pare suportabilă doar pentru ţările supertehnologizate şi bogate. Cuvântul lui Dumnezeu ne asigură însă în Eclesiastul 7,12: „Căci ocrotire dă şi înÅ£elepciunea, ocrotire dã şi argintul; dar un folos mai mult al ştiinÅ£ei este cã înÅ£elepciunea Å£ine în viaţã pe cei ce o au” şi ne declară în Iov 28,28 că „frica de Domnul este înÅ£elepciunea, depărtarea de rău este pricepere”. Ştiind astfel că sorgintea inteligenÅ£ei Å£ine de relaÅ£ia cu Dumnezeu, spunem lumii cu mândrie că suntem consacraÅ£i prin vocaÅ£ia creştină a nobleÅ£ei noastre de neam. Cei mai mulÅ£i dintre noi îşi irosesc talanÅ£ii şi clipa pentru că nu-şi cunosc această identitate şi nu sunt aroganÅ£i pentru privilegiul de a fi român.

Exprimarea conştiinţei că, înainte de a avea opţiuni politice, este român prin naştere l-a costat viaţa pe Lucreţiu Pătrăşcanu. Condiţia cosmică de fii de Dumnezeu, de fraţi ai Domnului Isus Hristos, aristocraţi ai universului chemaţi să trăim veşnic rezoneazã fericit cu convingerea că, înainte de a fi creştini prin botez, suntem români prin naştere. Acest crez este invincibil. Vă invit să-l împărtăşiţi. Aşa să vă ajute Dumnezeu!