Propaganda deșanțată pentru digitalizarea școlii: Într-un comună săracă din Călărași, copiii uită de sărăcie pentru că au tablă digitală la școală

Digitalizarea școlii reprezintă o miză economică importantă pentru companiile de IT, dar este prezentată ca „benefică” din perspectiva educațională pentru copii.

Un exemplu de manipulare a acestui aspect poate fi observat într-un articol apărut pe site-ul Edu Pedu, dedicat școlii și educației.

Pe data de 19 mai, a apărut un articol intitulat „Efectele dotării claselor cu table interactive, finanțate prin PNRAS. Profesoară de Limba română: Copiii care se aflau în risc de abandon, am observat că au venit cu drag la școală și n-au mai lipsit / Elev: E mai simplu pentru noi să înțelegem, cu ajutorul tablelor – VIDEO”.

Cu toate acestea, în mod uluitor, articolul afirmă că „copiii care se aflau în risc de abandon, am observat că au venit cu drag la școală și n-au mai lipsit”, deoarece școala din sat este dotată cu table digitale.

Afirmația este stupefiantă în contextul în care comuna Dor Mărunt este o comunitate „defavorizată”, după cum admite chiar articolul, dintr-unul cele mai sărace județe ale României (după cum arăta o analiză din august 2022).

Evident, ar fi prima oară în istorie când copiii și în general, o comunitate, uită de sărăcie privind într-un ecran gigant.

La fel, articolul sponsorizat de Samsung, nu menționează absolut nimic despre efectele nefaste ale ecranului digital gigant (asta este, în esență, o tablă digitală) asupra copiilor.

Medicul german Manfred Spitzer, specialist în neuroștiințe, arăta în cartea sa, Demența Digitală, că micuții care stau cu ochii-n ecrane suferă de „tulburări de memorie, de atenție, de concentrare” precum și o „aplatizare emoțională și o opacitate generală”. Adică ceea ce se numește „demență digitală”. Spitzer arată clar, pe bază de studii științifice, că insomnia, depresia, obezitatea, bolile cronice sunt un rezultat direct al petrecerii timpului online.

Chiar dacă efectele folosirii ecranelor asupra copiilor sunt arhi-cunoscute, lobby-ul IT continuă să forțeze digitalizarea școlii. Pe lângă Samsung, și Vodafone a presat în sensul acesta.

Mircea Platon, autor a mai multe cărți despre școala românească, a arătat că în spatele digitalizării școlii stau corporațiile din Big Tech, inclusiv Microsoft.

Digitalizarea școlii românești a fost asumată de către statul român, fără niciun fel de consultare publică, prin PNRR. Finanțarea prin PNRR este realizată în cadrul Componentei C.15 – Educație, Reforma 3 Reforma sistemului de învățământ obligatoriu pentru prevenirea și reducerea părăsirii timpurii a școlii, Investiția 4- Sprijinirea unităților de învățământ cu risc ridicat de abandon școlar. În prima rundă au fost selectate 1.415 de școli, apelul pentru runda a II-a fiind lansat recent de Ministerul Educației, care a crescut alocarea pentru grantul maxim, cu 50% față de prima rundă. Asta înseamnă că o unitate de învățământ poate obține finanțare de cel mult 300.000 de euro.