Pytagora s-a inspirat din doctrina Zalmoxiană? Ce ne spun izvoarele istorice?

Grecii antici au recunoscut cu onestitate influențele multiple pe care le-au avut tracii și geții asupra lumii lor. Astfel, ei recunosc faptul că Orfeu, Dionisos sau Apolo sunt preluări din spațiul tracic, un spațiu de unde au luat și o serie de tradiții.

Nu întâmplător marele PYTAGORA (569-494 î. Chr.) recomanda acum 2.500 de ani următoarele: “Călătorește la geți, nu ca să le dai legi, ci ca să tragi învățăminte de la ei. La geți câmpurile sunt nesfârșite, toate pământurile sunt comune, iar dintre toate popoarele sunt cei mai înțelepți, ne spune Homer” (Legile morale și politice)

Înțelepciunea traco-geților a fost în continuare apreciată de greci, după cum reiese din izvoarele istorice, marele gânditor SOCRATE (470-399 î. Chr.) având ca învățător spiritual un TRACO-GET – ucenic al lui Zalmoxis.

Iată că, privind din perspectiva izvoarelor istorice antice, nu ar fi nimic ieșit din comun ca lumea greacă, care a acceptat influențe majore din spațiul traco-getic, să fi beneficiat, prin intermediul lui Pytagora, și de influențe ale doctrinei Zalmoxiene.

Dar, vor spune criticii, acest lucru nu este posibil pentru că unele izvoare afirmă că Zalmoxis ar fi fost un sclav și apoi un ucenic de-al lui Pytagora. Nimic mai fals! Toate lucrurile indică faptul că această ipoteză nu este adevărată, că respectivele izvoare se bazează pe bârfele momentului. De altfel, Pytagora nu vorbește niciunde despre faptul că ar fi avut un elev cu numele Zalmoxis, ceea ce, dacă ar fi fost adevărat, nu ar fi putut fi neglijat, ținând cont de reforma spirituală extraordinară pe care acesta a făcut-o și de celebritatea sa în acea vreme.

Combătând această variantă, cercetătorul și ligvistul Mihai Vinereanu, autorul Dicționarului Etimologic al Limbii Române, bazat pe studii de indo-europenistică ne spune următoarele:“Herodot spune clar (după ce prezintă varianta cu Zalmoxis sclav – n.m.) că nu crede așa ceva întrucât Zamolxis trebuie să fi trăit cu mulți ani înaintea lui Pythagora. Herodot nici nu putea să gândească altfel întrucât a fost aproape contemporan cu Pythagora (cca 569- cca 494, i. d. Ch.), iar Herodot (cca 484 – cca 425, i.d. Ch.). Cum putea să creadă Herodot aceste bazaconii când el s-a născut doar la 10 ani după moartea lui Pythagora? Dacă Zamolxis ar fi fost elevul lui Pythagora trebuia sa fie doar cu vreo 30-35 de ani mai în vârstă decât Herodot, poate chiar mai tînăr, astfel încât Zamolxis ar fi putut fi chiar în viață când istoricul grec scria despre el. Or acest lucru este cu neputință din moment ce religia zamolxiană avea deja o vechime considerabilă pe vremea lui Herodot. Desigur, confuzia a pornit de la faptul că religia fondată de Zamolxis avea multe în comun cu doctrina filosofică a lui Pythagora. În acest caz există doar două soluții: fie Pythagora s-a inspirat din credințele filosofico-religioase ale traco-dacilor, fie ambele au o sursă comună (sau surse comune).”

O subliniere a faptului că Zalmoxis a trăit cu cel puțin un secol înaintea lui Pytagora este făcută și de istoricul Dan Oltean în monumentala carte RELIGIA DACILOR în care sunt prezentate un număr mare de cetăți getice uriașe de secol VII î. Chr., ca și practici funerare specifice religiei zalmoxiene, semn că ea era dezvoltată cu cel puțin un secol înainte de Pytagora.

Prin urmare, cercetătorii onești, care nu înghit manipulările celor ce spun că traco-geto-dacii erau niște primitivi, incapabili de lucruri semnificative, ar trebui să se concentreze pe aceste aspecte ale istoriei care pun în evidență valoarea extraordinară a culturii traco-geto-dacice și influențele majore pe care aceasta le-a avut asupra Europei antice.

În concluzie, ținând cont de asemănările dintre Zalmoxianism și filozofia și spiritualitatea răspândite de Pytagora, de faptul că Zalmoxis a trăit cu cel puțin 100 de ani înaintea lui Pytagora, de admirația pe care marele gânditor grec o avea pentru lumea getică și, nu în ultimul rând, de practica recunoscută a împrumuturilor religioase făcute de greci din lumea traco-getică, ne apare, așa cum spunea și Mihai Vinereanu, ca foarte credibilă posibilitatea ca Pytagora să fi fost influențat și să se fi inspirat din filozofia zalmoxiană.

O direcție de cercetare pe care ar trebui să pornească cât mai mulți specialiști…

Daniel Roxin

Pentru îmbogățirea informațiilor despre lumea traco-geto-dacică, vă recomand filmul TRACII, ISTORIE ASCUNSĂ, un documentar pe care l-am realizat împreună cu istorici și arheologi din România și Bulgaria:

CITESTE SI: S-A DESCOPERIT ALFABETUL DACIC. AFLA CARE II SUNT SECRETELE!