Războiul din Ucraina readuce în discuție serviciul militar obligatoriu. Ce decizie ar putea lua Armata Română

După încheierea Războiului Rece, multe țări din Europa au renunțat la serviciul militar obligatoriu, dar discuțiile despre reintroducerea lui au revenit în actualitate după declanșarea conflictului din Ucraina, iar ideea armatei obligatorii este vehiculată inclusiv în țări precum Marea Britanie (care are armată profesionistă de 50 de ani), dar și Germania, unde serviciul militar a fost scos în 2011.

În ultimii 20 de ani, serviciul militar obligatoriu a fost abolit în majoritatea țărilor europene. Începând din 1993, dintre cele 29 de state europene membre NATO, inclusiv Turcia, numai șase (Estonia, Grecia, Turcia, Norvegia, Lituania și Finlanda) au menținut recrutarea obligatorie, dar cu posibile servicii alternative, uneori. Cu toate astea, din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei, multe țări și-au mărit bugetele de apărare și încep să reconsidere serviciul militar obligatoriu. Dezbaterile pe acest din urmă subiect nu au avansat decât în câteva țări.

Letonia, de exemplu, revine la stagiul militar obligatoriu. Începând din 2024, toți bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 27 de ani vor trebui să urmeze 11 luni de pregătire militară. Începând cu 2028, 7.500 de letoni vor fi chemați în fiecare an în armată.

Apoi, forțelor armate olandeze le lipsesc aproximativ 9.000 de recruți. Prin urmare, guvernul ia în considerare posibilitatea de a mări efectivele armatei prin serviciul obligatoriu, așa cum face Suedia din 2018. Cea mai mare țară scandinavă a abolit serviciul militar obligatoriu în 2010. În 2018, acesta a fost reintrodus, deoarece nu s-au găsit suficienți voluntari pentru serviciul militar. În plus, în Danemarca, recrutarea este obligatorie, dar există suficienți voluntari pentru a satisface cererea.

În fine, Franța dezbate oportunitatea introducerii unui stagiu militar „light“. În 2019, președintele Emmanuel Macron a introdus „serviciul național universal“ în cadrul căruia tinerii pot servi în mod voluntar binele țării lor timp de o lună. Acum, guvernul ia în considerare posibilitatea de a face acest lucru obligatoriu pentru toți francezii cu vârste cuprinse între 15 și 17 ani, iar două săptămâni din acest serviciu sunt efectuate în instituții cu structură militară.

În România, pe fondul rezervei mici de personal s-a introdus serviciul de rezervist voluntar, care nu are prea mult succes, cu toate că tinerii sunt plătiți de stat ca să stea acasă și au numai scurte perioade de pregătire în cazărmi.

Nu vor învăța nici măcar cum să salute

Cu toate astea, unii experți susțin că serviciul militar obligatoriu nu aduce forțelor armate recruți de calitate mai ales în contextul armamentului complex pe care îl operează armatele NATO, care necesită programe de formare mai consistente. „Forțele armate ale Europei, în special cele de la granița cu Rusia, realizează acum că nu au destui oameni. Ei văd în mod clar conscripția ca o soluție. (…) Nu suntem siguri că este o idee bună în ceea ce privește descurajarea unei eventuale invazii a rușilor“, a declarat, conform euronews.com, Vincenzo Bove, profesor de Științe Politice la Universitatea Warwick, specializat în recrutare.

Expertul a dat exemplul recruților ruși. „Nu sunt motivați. Tinerii sunt forțați să se înroleze, iar majoritatea dintre ei ar prefera să facă altceva.(…) Unele state aduc în discuție ideea unor programe de trei luni, dar asta este nimic. Nu vor învăța nici măcar cum să salute“, a mai precizat glumind Bove.

Campanie de recrutare a profesioniștilor

Analistul militar Aurel Cazacu susține că reintroducerea serviciului militar obligatoriu nu este o soluție pentru creșterea capacității de luptă a Armatei Române, dar poate fi o pârghie care poate ajuta la scăderea deficitului de personal militar. „Să fim realiști, într-adevăr un recrut cu câteva luni de serviciu militar care a și fost obligat să se încorporeze nu poate face față la un război. Pur și simplu, nu are destulă experiență. Oricum, un stat modern nu ar face așa ceva, adică nu ar trimite niște recruți cu câteva luni de armată să fie carne de tun într-un război. Doar nu suntem Coreea de Nord. Totuși, acest stagiu militar obligatoriu poate ajuta mult pe două direcții. În primul rând, ajută la educarea și disciplinarea tinerilor, cred eu. Apoi, foarte important, pe perioada stagiului militar, tinerii pot realiza că se simt bine în haină militară și la sfârșit pot opta să se facă militari profesioniști sau să aleagă o instituție de formare militară. Asta ar putea crește numărul celor care optează pentru o carieră militară și ar putea scădea deficitul de personal, care este acum de 25.000 de oameni. Acest lucru s-ar putea produce numai dacă se mai iau unele măsuri suplimentare cum ar fi creșterea salariilor și dotarea militarilor cu armament modern. Mai exact, creşterea gradului de satisfacție a militarilor profesioniști și deci a atractivității carierei militare. Repet, nimeni nu ar trimite recruții la război, iar acest stagiu militar ar fi, practic, ca o campanie de recrutare a profesioniștilor. Oricum, chiar dacă nu se reintroduce stagiul militar obligatoriu, creșterea salariilor și dotarea militarilor profesioniști cu armament modern nu sunt negociabile dacă vrem să reducem substanțial deficitul de personal“, a precizat Aurel Cazacu.