Refugiatii vor fi gazduiti in gospodariile romanilor si in caminele studentesti!

BRAȘOVUL urmează să primească 1.300 de refugiați în această vară.

După ce primul lot de 15 refugiaţi din Siria a sosit în România la începutul lunii martie, aceştia fiind cazaţi la Galaţi, unde vor mai ajunge câteva sute, judeţul Braşov va primi, în această vară, mai multe loturi de migranți sirieni, ce vor însuma aproape 1.300 de persoane, în urma repartizării prin mecanismul cotelor obligatorii de relocare al UE, ei fiind selectaţi din Grecia şi, mai ales, din Germania. În 2016 şi 2017, România trebuie să primească cel puţin 4.180 de refugiaţi, conform celor două mecanisme de relocare adoptate la nivelul UE.

România s-a oferit să găzduiască 1.705 persoane refugiate sau solicitante de azil în UE, în cadrul primului mecanism de relocare a refugiaţilor stabilit la nivelul Uniunii, iar prin mecanismul de cote obligatorii, stabilit ulterior, România ar urma să primească într-o primă etapă alţi 2.475. În total, până în 2017, țara noastră trebuie să găzduiască 4.180 de persoane fugite din calea războiului, relocate din Grecia şi Italia, cărora li se mai adaugă 80 de persoane refugiate, aflate în afara UE. O a doua parte a mecanismului de cote obligatorii convenit la Bruxelles, căruia România i s-a opus fără succes, mai prevede încă peste 2.000 de persoane refugiate care ar trebui găzduite în România, totalul ridicându-se astfel la peste 6.200. Până acum, România a solicitat Italiei 190 de refugiaţi aflaţi în centrele sale, iar Greciei 125 de refugiaţi, în total 315 persoane.

Nu sunt locuri suficiente în centrele de cazare

Primii refugiaţi aflaţi în Grecia şi Italia au ajuns în ţara noastră la începutul lunii martie şi au fost cazaţi la Centrul de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil Galaţi, conform Inspectoratului General pentru Imigrări. În prezent, România dispune de şase centre pentru cazarea refugiaţilor şi solicitanţilor de azil, toate tentativele Ministerului Afacerilor Interne de a demara construirea unora noi fiind pe moment abandonate, din cauza puternicei opoziţii de pe plan local. MAI luase în calcul trei foste cazărmi ale Jandarmeriei pentru construirea unor noi centre pentru refugiaţi – la Tăşnad (Satu Mare), la Bumbeşti Jiu (Gorj) şi la Câmpulung Muscel (Argeş). La un alt spaţiu la Ardud, în Satu Mare, s-a renunțat, după ce iniţiativa unei fundaţii religioase de a ridica acolo un centru pentru refugiaţi, la care s-ar fi raliat şi MAI, a fost şi ea abandonată, din cauza opoziţiei localnicilor, care au ameninţat cu violenţe.

În căminele studenţeşti sau chiar prin gospodăriile oamenilor

În acest context, Ministerul Educației a reiterat solicitarea adresată Universității „Transilvania” de a verifica şi a găsi soluţii pentru a caza temporar refugiații veniți din Orientul Mijlociu via UE. Reprezentanţii instituţiei spun că nu au primit nici o informare oficială în acest sens, dar au reamintit că nu sunt locuri disponibile pentru refugiații fugiți din calea războiului, de vreme ce sunt 4.000 de locuri în cămine și în total 19.000 de studenți. „Ministerul Educației nu obligă pe nimeni la nimic, dar este o datorie care ne revine ca membri ai UE și atunci trebuie găsite formule. În cazul în care acești oameni ajung aici, nu pot fi ținuți în stradă”, au declarat reprezentanții ministerului pentru mytex.ro. Din fericire, nu toţi cei aproape 1.300 ar trebui cazaţi în municipiu. Potrivit unor surse din Prefectura Braşov, un document intern, aflat în faza de ciornă, propune un plan de repartizare pe întreg teritoriul judeţului, pentru a reduce presiunea unui flux atât de mare de populaţie într-un timp scurt. „Ar putea fi nevoie doar de cazarea a 400 în Braşov, ceea ce se poate rezolva cu cămine studenţeşti golite şi nu e mare lucru pe timpul verii, apoi s-ar mai comasa studenţii, iar celelalte municipii şi oraşe, în număr de zece, urmând a prelua de la 100 la 200 de persoane. De asemenea, există o variantă de cazare şi la ţară, doar se ştie că românii sunt ospitalieri, să stea pe la oameni acasă, şi aşa sunt satele goale de tineri. Pot să stea la bătrâni, să dea o mână de ajutor, sunt şi mai uşor de hrănit cu ce se găseşte în gospodărie, iar din indemnizaţiile pe care le primesc refugaţii pot da bani bătrânilor, se ştie ce pensii de nimic au pensionarii de CAP”, ne-a declarat sursa noastră, conform myTEX.ro.

VEZI SI: REVOLTATOR! Profesoara romanca certata ca nu stie limba maghiara, intr-un autobuz din Targu Mures

SUSȚINEȚI NATIONALISTI.RO:

ANUNȚ: Nationalisti.ro se confruntă cu CENZURA pe rețele sociale. Intrați direct pe site pentru a ne citi sau abonați-vă la canalul nostru de Telegram. Dacă doriți să ne sprijiniți prin PayPal, orice DONAȚIE este binevenită. Vă mulțumim!

DONEAZĂ MAI JOS PRIN REVOLUT:

sau prin PayPal: