Relaxarea de la 1 iulie s-a „gripat“. Zonele în care Guvernul vrea să întărească controalele

Medicii reuniţi, luni dimineaţă, în şedinţa grupului tehnic pentru COVID au decis că explozia de cazuri din ultima perioadă nu permite noi măsuri de relaxare, iar premierul va discuta miercuri înăsprirea controalelor în vederea respectării măsurilor de siguranţă.

Medicii au decis ieri ca, în contextul numărului mare de îmbolnăviri din ultimele două săptămâni, de la 1 iulie să nu fie introduse noi măsuri de relaxare. Printre altele, acest lucru înseamnă că restaurantele vor rămâne închise în continuare. Aseară era programată o şedinţă a Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă (CNSSU), condusă de premierul Ludovic Orban. „Evoluţia în ultimele 10 zile e o evoluţie care ne face să fim foarte precauţi în măsuri ulterioare de relaxare. Planul de relaxare pe care l-am pus la punct este un plan de relaxare în etape, din 15 în 15 zile, şi e necesară o evaluare pentru a vedea cum s-au desfăşurat lucrurile”, a declarat premierul.

„S-a evaluat tot ce au însemnat cele două săptămâni, în care au crescut cazurile noi, cazurile în ATI, decesele. Recomandările sunt de a amâna noile măsuri de relaxare pentru 1 iulie. La nivelul grupului tehnico-ştiinfic s-a decis să amânăm a patra etapă a măsurilor de relaxare”, a declarat luni şi ministrul Nelu Tătaru.

De altfel, specialiştii epidemiologi sunt de părere că evoluţia negativă a pandemiei în ţara noastră nu permite introducerea unor noi măsuri de relaxare, în contextul în care deja există un număr mare de astfel de măsuri în vigoare. „Acum, la finalul lunii, se poate spune că vedem efectele maxime ale celei de-a treia etape de relaxare, şi este clar că, dat fiind numărul relativ mare de cazuri, a patra etapă de relaxare ar trebui amânată ceva timp, până când lucrurile se echilibrează. Nu văd logică următoarea etapă de relaxare de la 1 iulie, probabil că ea trebuie un pic amânată până când lucrurile se mai aşază. În acest moment cotează ca fiecare dintre noi să înţeleagă că aceste măsuri de protecţie trebuie respectate, şi se pare că unii nu înţeleg, mai mult decât înainte. Şi, în plus, autorităţile trebuie să fie extrem de atente exact la zonele vulnerabile, în special în zonele turistice unde există un risc mai ridicat şi ar trebui urmărite cu o mai mare atenţie şi cum sunt puse în practică aceste măsuri de distanţare fizică”, a declarat medicul Adrian Marinescu de la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Capitală.

De altfel, în ultima săptămână au fost confirmate nu mai puţin de 2.268 de cazuri în România, după ce în săptămâna precedentă fuseseră 2.046, valori apropiate de maximele înregistrate în vârful epidemic 13-19 aprilie, când fuseseră înregistrate 2.446 de cazuri.

269 DE CAZURI NOI, ŞI 22 DE DECESE ÎN ULTIMELE 24 DE ORE

Autorităţile au anunţat ieri 269 de cazuri noi de îmbolnăvire cu noul coronavirus, un număr puţin mai mic faţă de ziua precedentă, dar rezultat dintr-un număr de doar 4.779 de teste, cu o treime mai puţin decât în ziua precedentă. Astfel, procentul testelor pozitive înregistrat, 5,6%, este a doua cea mai mare valoare înregistrată în această lună. Astfel, numărul total al cazurilor înregistrate în ţara noastră a ajuns la 26.582, dintre aceştia 18.912 de persoane, reprezentând 71%, fiind declarate vindecate. În acelaşi interval, alte 22 de persoane au pierdut lupta cu virusul. Astfel, numărul cazurilor active din ţara noastră a trecut din nou de bariera celor 6.000 de cazuri, ajungând la 6.036, un număr apropiat fiind înregistrat în data de 16 mai, şi cu mult mai ridicat faţă de minimul înregistrat la 8 iunie de 4.444 de cazuri. Din totalul cazurilor active, un număr de 210 pacienţi, 3,4%, sunt internaţi la secţiile de terapie intensivă.

AUTORITĂŢILE URMĂRESC INTENSIFICAREA CONTROALELOR

Premierul Ludovic Orban a anunţat miercuri o şedinţă cu toate structurile din Guvern, în vederea amplificării controalelor pentru respectarea măsurilor de protecţie, acesta declarându-se îngrijorat de regulile impuse. „S-a văzut clar că în foarte multe locuri nu sunt respectate regulile şi există un risc crescut de transmitere. Şi pe plajă s-a intrat într-o devălmăşie şi nu s-au mai respectat regulile. Şi pe terase, poate trebuie regândite regulile. Chiar m-am îngrijorat. Am văzut imagini. Practic, nu s-a mai respectat nicio regulă”, a declarat premierul.

Şi ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a subliniat riscurile nerespectării acestor măsuri în special în zonele turistice, precum Valea Prahovei sau în staţiunile de pe litoral. „Vine populaţie din toată ţara şi se reîntoarce, făcând o transmitere comunitară în localităţile lor. Acolo se respectă cel mai puţin regulile şi atunci trebuie făcută reevaluarea ca şi controale la agenţii economici, reevaluarea la judeţele de unde au venit aceşti conaţionali. În următoarele două-trei zile vom vedea judeţele care au creşteri. Nu este intenţia noastră să ne transformăm în stat poliţienesc, relaxarea a fost însuşită, şi-a dat acordul tot ce a însemnat industrie din domeniul respectiv. Au fost de acord cu regulile, să le respecte. E o relaxare pe care ne-am asumat-o toţi”, a declarat acesta.

9.931 DE DECESE ÎN ROMÂNIA PÂNĂ LA 1 OCTOMBRIE

La 1 octombrie, România va avea circa 9.931 de decese în rândul pacienţilor COVID, faţă de 1.634 câte sunt în prezent, potrivit proiecţiilor făcute pe baza unor modele matematice de Institutul pentru Date şi Evaluare în Sănătate (IHME) din cadrul Universităţii din Washington. Potrivit acestor proiecţii, numărul total de morţi de până azi se va dubla în jurul datei de 15 august, altfel spus, într-o lună şi jumătate vom avea o dublare a numărului total de decese. Numărul total de morţi de până la 15 august se va dubla în jurul datei de 15 septembrie, deci rata de dublare se va accelera – de la o lună şi jumătate la o lună. Potrivit aceloraşi modele, dacă toată lumea va purta măştile de protecţie, numărul deceselor estimat la 1 octombrie este de doar 5.269, iar dacă vor fi introduse noi măsuri de relaxare, atunci se estimează că bilanţul total al deceselor să ajungă la 10.549. Subliniem că aceasta este doar o proiecţie, pe baza unor modele matematice, însă până în prezent, diferenţele dintre cifrele proiectate şi numărul real al deceselor a fost extrem de mică spre nesemnificativă, în cazul tuturor ţărilor, nu doar al României.

De altfel, o analiză statistică a numărului de decese înregistrat în acest an, comparativ cu anii 2019 şi 2018, din datele a 24 de state europene – România nu este inclusă – arată o mortalitate extrem de crescută pentru săptămânile când pandemia a explodat la nivel global. Astfel, pentru cea de-a 25 săptămână a anului, dacă anul trecut erau înregistrate 58.501 de decese, în acest an sunt înregistrate 194.745, un număr de patru ori mai mare, şi dublu faţă de anul 2018, când erau înregistrate 104.002 decese. Această evoluţie se înregistrează la toate categoriile de vârstă, mai puţin pentru cei între 0 şi 14 ani. Spre exemplu, la categoria de vârstă 75-84 de ani, cei mai vulnerabili în faţa noului virus, bilanţul total al deceselor indica anul trecut 15.288 pentru săptămâna 25, faţă de 59.487 în aceeaşi perioadă a acestui an. Aceste cifre ne spun clar că nu mor cei care „mureau oricum”, ci mor mult, mult mai mulţi oameni.

Peste 4.700 de oameni mor la fiecare 24 de ore din cauza bolii, conform calculelor Reuters, bazate pe o medie în perioada 1-27 iunie. Aceasta echivalează cu 196 de persoane pe oră sau o persoană la fiecare 18 secunde. În doar cinci luni, numărul de morţi COVID-19 a depăşit numărul de persoane care mor anual din cauza malariei, una dintre cele mai mortale boli infecţioase. Rata de deces medie se ridică la 78.000 pe lună, comparativ cu 64.000 de decese provocate de SIDA şi 36.000 de decese de malarie, potrivit cifrelor din 2018 ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Experţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii compară pandemia de coronavirus cu gripa spaniolă, care a ucis 50 de milioane de oameni în timpul celui de-al doilea val, susţine directorul adjunct al OMS, Ranieri Guerra.

CORONAVIRUS: ÎNCĂ TREI SIMPTOME ADĂUGATE PE LISTA OFICIALĂ

Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC) a adăugat trei simptome noi pe lista celor care indică infectarea cu noul coronavirus. Acestea sunt: congestia nazală sau nasul curgător, greaţa, diareea. Astfel, numărul total al simptomelor COVID-19 a ajuns la 11, celelalte 9 fiind frisoane, tremur repetat provocat de frisoane, dureri în gât, pierderea mirosului sau a gustului, dureri de cap, dureri musculare, febra, tusea, dificultăţile respiratorii. Simptomele tind să apară la 2 până la 14 zile după expunerea la coronavirus şi se agravează după 5-10 zile de la apariţia primelor semne.