RETARDAȚI: Unul din trei români ar vrea să îşi introducă un cip în creier pentru a-şi dezvolta inteligenţa

Peste o treime dintre români (35%) ar fi interesaţi să-şi dezvolte capacitatea creierului prin intermediul augmentării umane, o procedură care implică introducerea unui cip în creier, arată un studiu efectuat de Kaspersky.

Studiul, realizat inclusiv în România, a constatat că mai mult de una din cinci persoane (22%) ar opta pentru ameliorarea inteligenţei sau a capacităţii intelectuale cu ajutorul tehnologiei, dacă ar putea. În plus, mai mult de jumătate (52%) dintre oameni consideră că este „total” sau „în mare parte” acceptabil să folosească augmentarea umană pentru a îmbunătăţi capacitatea copiilor de a învăţa la şcoală.

Augmentarea umană este procesul de îmbunătăţire fizică a corpului cu ajutorul tehnologiei, de exemplu, prin introducerea unui cip în creier pentru a-i permite acestuia să funcţioneze mai rapid şi să acceseze instantaneu o gamă largă de informaţii de pe Internet.

Cel mai mare interes pentru creşterea capacităţii intelectuale se regăseşte în rândul celor cu vârste cuprinse între 18 şi 34 de ani (27%) şi scade odată cu vârsta, până la 22% în rândul celor între 35 şi 54 de ani şi doar 17% pentru cei cu vârsta peste 55 de ani. Femeile (23%) sunt puţin mai interesate de îmbunătăţirea inteligenţei decât bărbaţii (22%).

Îmbunătăţirea nivelului de inteligenţă cu ajutorul tehnologiei a înregistrat cea mai mare popularitate în România, unde mai mult de o treime (35%) dintre respondenţi ar fi interesaţi să-şi dezvolte capacitatea creierului, urmată de Ungaria şi Maroc (ambele cu 30%). Interesul a fost cel mai scăzut în Danemarca (12%), Germania şi Grecia (ambele 16%). Aproape jumătate (49%) consideră că este „total” sau „în mare parte” acceptabil să folosească tehnologia de augmentare umană pentru a face oamenii mai inteligenţi în general.

Acest studiu amplu a analizat părerile a 14.500 de adulţi din 16 ţări din Europa şi Africa de Nord şi a constatat că aproape două treimi (63%) dintre respondenţi ar lua în considerare îmbunătăţirea corpurilor cu ajutorul tehnologiei – fie permanent, fie temporar. Italienii sunt cei mai dispuşi să ia în considerare augmentarea umană (81%), iar britanicii se situează la polul opus (33%). Unii respondenţi şi-au exprimat chiar dorinţa de a-şi conecta dispozitivele smartphone la corpurile lor.

„Securitatea va fi o preocupare cheie pe măsură ce augmentarea umană prinde contur. Există riscul ca tehnologia de augmentare umană să avanseze în afara controlului guvernelor sau al altor organisme de reglementare, ceea ce reprezintă un aspect cu potenţial periculos pentru umanitate”, spune Marco Preuss, directorul echipei globale de cercetare şi analiză pe Europa, la Kaspersky. „Este un lucru căruia ar trebui să-i acordăm o atenţie deosebită. De exemplu, la Kaspersky, am cercetat anterior modul în care cipurile implantate în creier ar putea fi folosite de atacatorii cibernetici pentru a pirata şi apoi exploata memoria unui individ. Creşterea capacităţii intelectuale deschide o gamă cu adevărat uluitoare de potenţiale ameninţări cibernetice.”

Augmentarea umană are, de asemenea, implicaţii importante pentru societate, în special în educaţie şi la locul de muncă. Unii lideri din domeniul tehnologiei sugerează că cipurile implantate în creier ar putea ajuta la soluţionarea problemelor de sănătate mintală şi la creşterea performanţei.

Cu toate acestea, sporirea inteligenţei şi a capacităţii creierului ridică tot felul de întrebări etice şi practice:

• Este sigură din punct de vedere medical?

• Este etică? De exemplu, ar trebui părinţii să permită îmbunătăţirea capacităţii creierului copiilor lor pentru a le oferi un avantaj la şcoală?

• Va oferi oamenilor un avantaj nedrept la locul de muncă şi, prin urmare, va crea o dezbinare digitală şi mai mare?

Majoritatea respondenţilor îşi doresc tehnologiile de augmentare umană pentru binele umanităţii, mai mult de jumătate (53%) spunând că ar trebui folosită pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii.