Revizuirea Constitutiei: Prevederile legate de interceptari, arest, probe ilegale ce pot fi folosite in proces

Comisia de revizuire a Constitutiei a adoptat, marti, mai multe prevederi care restrang unele modalitati de anchetare a suspectilor, despre care unii specialisti spun ca nu au ce cauta in Legea Fundamentala.

Comisia comuna de revizuire a Constitutiei, condusa de Crin Antonescu, s-a reunit marti pentru ultimele modificari la proiectul legislativ.

PDL s-a retras din comisia de revizuire a Constitutiei dupa ce majoritatea USL a refuzat solicitarea de a se relua de la zero procesul de revizuire.

Mai multe prevederi ale unor amendamente adoptate au starnit vii controverse.

Unul dintre ele a fost formulat de senatorul PSD Ioan Chelaru si prevede ca probele obtinute ilegal pot fi folosite, dar doar de acuzat, nu si de procuror. „Este interzisa folosirea unei probe obtinute ilegal, cu exceptia cazului in care aceasta este folosita in favoarea celui acuzat”, se arata in noua forma a alineatului 14 al articolului 23.

Initial, articolul prevedea ca „Este interzisa folosirea unei probe obtinute ilegal”. Noua forma a fost votata in unanimitate.

Un alt amendament a fost propus de Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) si prevede ca arestarea preventiva poate fi disputa doar dupa punerea in miscare a actiunii penale.

„In mod exceptional si motivat, cercetarea si judecarea in procesul penal se fac cu privarea de libertate a persoanei. Arestarea preventiva se dispune de judecatorul instantei de judecata competenta sa judece fondul cauzei, in conditiile legii, si numai in cursul procesului penal dupa punerea in miscarea a actiunii penale”, este noul amendament.

In Constitutia actuala se prevede ca „arestarea preventiva se dispune de judecator si numai in cursul procesului penal”.

Senatorul Daniel Fenechiu (PP-DD) a explicat ca introducerea sintagmei „dupa punerea in miscare a actiunii penale” va apropia Romania de un stat de drept, fiind exclusa posibilitatea ca un cetatean sa fie ridicat cu „mascatii” de acasa, informeaza TVR News.

Un alt amendament formulat de presedintele AMR Gabriela Baltag, limiteaza posibilitatea ca procurorii sa poata face interceptari in mod exceptional timp de 48 de ore, in caz de urgenta, inainte de a obtine mandat de la un judecator. De asemenea, interceptarile nu se vor mai putea face decat dupa inceperea urmaririi penale.

„Interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor efectuate prin telefon ori prin alt mijloc electronic de comunicare, inregistrarea in mediul ambiental, localizarea sau urmarirea prin GPS, ori prin alte mijloace electronice de supraveghere, inregistrarea de imagini, obtinerea listei convorbirilor telefonice ori alte asemenea tehnici prevazute de legese dispun de judecatorul instantei competente sa judece fondul cauzei si numai in cursul procesului penal„, se arata in amendamentul adoptat in Comisia de revizuire la propunerea Asociatiei Magistratilor din Romania.

In forma initiala a textului din initiativa de revizuire, se preciza pentru articolul 28, alineatul 3: „Retinerea, predarea sau perchizitionarea trimiterilor postale, interceptarea convorbirilor si a comunicarilor, interceptarea in mediul ambiental, perchezitia informatica si accesul la un sistem informatic si la un suport de stocare a datelor informatice, obtinerea datelor informatice, inclusiv a datelor de trafic si a datelor de localizare, identificarea abonatului, a proprietarului, a utilizatorului unui sistem de comunicatii electronice sau a unui punct de acces la un sistem informatic ori alte asemenea tehnici se dispun de judecator, in conditiile legii”, informeaza Mediafax.

Pana acum, mecanismul interceptarilor nu figura in Constitutie, doar in legi organice. De asemenea, o parte dintre prevederile de mai sus sunt reglementate in Codurile penale care au intrat in vigoare la 1 februarie.

Reactii negative

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis ca se va analiza noile amendamente aduse Constitutiei in sedinta de joi si a precizat ca nu a fost consultat anterior de membrii comisiei de revizuire adoptarii acestor noi prevederi.

Odata introduse in Constitutie, acestea nu vor mai putea fi modificate prin legi. Procurorii nu vor mai putea face interceptari in cazul in care stiu ca urmeaza sa se intample ceva iminent, ci doar dupa ce vor prezenta documente si vor cere mandat de la un judecator, si nu oricare judecator. De asemenea, arestarea preventiva nu se va mai putea face decat dupa inceperea urmaririi penale.

Fostul ministru al Justitiei Catalin Predoiu a comentat la Realitatea TV spunand ca „din punct de vedere juridic astfel de norme nu au ce sa caute in Constitutie, ele tin de procedura penala, ies din sfera garantiilor fundamentale privind drepturile si libertatile; in nicio Constitutie din lume nu se cuprind toate aceste norme”.

„In ceea ce priveste fondul problemei, se elimina din arsenalul procurorilor o serie de parghii prin care ar putea sa impiedice comiterea unor infractiuni iminente, nu mai pot fi dispuse interceptarile in 48 de ore. Acest lucru poate sa puna in situatii limita de imposibilitate de a reactiona si preveni comiterea unor infractiuni”, a mai adaugat fostul ministru.

Prim-vcepresedintele PDL a comentat si din punct de vedere politic situatia. „Majoritatea USL demonstreaza obsesia pentru restrangerea mijloacelor institutionale ale statului de a combate infractionalitatea, coruptia (…)

Intram nu numai in coliziune cu o serie de obligatii pe care ni le-am asumat. Se dau prime de incredere pentru infractori, se incearca amenajarea unui sistem legislativ extrem de permisiv pentru comiterea de infractiuni. Este un tablou creionat de o majoritate pusa pe fapte rele”, a mai declarat Catalin Predoiu.

Intr-un comunicat remise ulterior presei, fostul ministru mai subliniaza si un alt aspect: „A spune ca o proba obtinuta ilegal poate fi folosita daca este in favoarea inculpatului creeaza un dezechilibru intre acuzare si aparare. O proba obtinuta ilegal este ilegala pentru toata lumea”.

De asemenea, Radu Carp, profesor de drept constitutional si secretar executiv al PDL, a declarat la postul citat ca „amendamentele sunt elaborate de persoane care nu cunosc ce ar trebui sa fie o Constitutie – un catalog de drepturi exprimate cat mai simplu cu putinta, in care o parte se refera la raportul dintre puteri”.

„Articolele votate astazi nu reprezinta o extindere a drepturilor fundamentale, ci sunt norme care tin de Codurile penale”, a mai declarat acesta.

Si Laura Stefan, expert anticoruptie (Expert Forum) a criticat introducerea acestor prevederi in Legea Fundamentala.

„Se pare ca aceasta Constitutie se transforma intr-un cod de procedura penala. Este destul de periculos pentru ca s-ar putea ca in practica sa ajungem la concluzia ca unele mecanisme prevazute astazi intr-un anumit fel trebuie modificate maine pentru a raspunde fie obligatiilor pe care Romania si le-a asumat pe plan international, fie necesitatilor rezultate din activitatea practica a instantelor si parchetelor”, a spus aceasta la Realitatea TV.

USL sustine amendamentele

Intrebat de jurnalisti in legatura cu noul amendament care prevede ca procurorii nu mai pot face interceptari, in mod exceptional, in termen de 48 de ore inainte de obtinerea mandatului de la jduecator, premierul Victor Ponta a declarat ca nu s-a schimbat nimic in aceasta privinta, adaugand ca nici inainte procurorul nu putea dispune, ci numai propune, ascultarea telefoanelor.

„Nici acum (procurorul – n.red.) nu le poate dispune decat cu acordul judecatorului, ce s-a schimbat?”, a afirmat Ponta, dupa ce a fost intrebat de un jurnalist de ce procurorului i se ia aceasta posibilitate.

„Va aflati intr-o mare eroare tehnico-juridica”, a adaugat premierul. ” (…) Din 2003, masurile de restrangere a drepturilor se fac la propunerea procurorului, dar de catre judecator”, a continuat acesta.

De asemenea, senatorul PP-DD Daniel Fenechiu, membru al comisiei de revizuire a Constitutiei a sustinut noile prevederi introduse in Constitutie.

„Nu sunt de acord ca procurorul nu poate sa inceapa interceptarile. Daca nu a fost inclus in Constitutie, nu insemna ca nu se poate gasi in Codul de procedura penala acest drept. (…) Constitutia nu interzice procurorului, insa arata ca interceptarile sunt dispuse de un judecator.

Neindoielnic, exista situatii tranzitorii in care se impune luarea unor masuri preventive sau provizorii. (…) In ceea ce priveste probele ilegale in favoarea acuzatului, acest principiu are in vedere situatia ca acuzatul este intr-o lupta cu intreg sistemul statului, motiv pentru care in situatia in care se obtin niste probe cu incalcarea legii, sa nu se poata folosi, insa acuzatul daca intra in posesia lor sa le poata apara.

Dupa ce vor fi corelate toate inaderventele, atunci vom putea sa apreciem asupra sensului legii fundamentale”, a declarat senatorul PP-DD.