Români! Trezirea! Ne închinăm pentru sănătate şi educaţie: 18.300 de biserici, 4.700 de şcoli şi 425 de spitale

Păcat de România că este plină de cre(ș)tini…

În România, bisericile apar ca ciupercile după ploaie, în vreme ce spitalele se închid sau ajung într-o stare deplorabilă. „Adevărul“ vă prezintă harta spitalelor, a şcolilor şi a bisericilor din ţara noastră.

Potrivit statisticilor, în România sunt, la nivelul anului 2013, 18.300 de lăcaşuri de cult, 4.700 de şcoli generale şi 425 de spitale. De exemplu, în judeţul Sălaj, este o biserică la 475 de locuitori (460 de biserici), iar în judeţul Tulcea (), la extrema cealaltă, o biserică la 2.760 de locuitori (73 de biserici). Cu toate acestea, judeţul cu cele mai multe biserici din România este Cluj (833).

În acelaşi timp, sunt judeţe în care este un pat de spital la 300 de persoane şi o şcoală la 3.000 de locuitori.

HUNEDOARA

Judeţul Hunedoara are peste 600 de biserici, potrivit informaţiilor publicate de Secretariatul de Stat pentru Culte. Numărul lor a crescut după anul 1990, în timp ce numărul unităţilor de învăţământ s-a redus, o dată cu declinul demografic.

În Hunedoara, potrivit statisticilor prezentate de Secretariatul de Stat pentru Culte, numărul bisericilor este de 629, cele mai multe fiind de cult ortodox. Deva înregistrează 17 biserici, Hunedoara are 19 biserici, iar Petroşani 12 biserici. Raportat la o populaţie de 480.000 de locuitori, în judeţ există un lăcaş de cult la 760 de locuitori. Numărul bisericilor a crescut după 1990.

VASLUI

Vasluiul este unul dintre judeţele cu cele mai puţine unităţi sanitare din ţară, însă fruntaş la număr de lăcaşe de cult. Nu mai puţin de 125.000 de vasluieni sunt nevoiţi să împartă un singur spital, în timp ce o biserică este arondată la fiecare 655 de locuitori.

În prezent în judeţul Vaslui mai sunt funcţionale doar trei spitale generaliste: Spitalul Judeţean de Urgenţă, Spitalul Municipal Elena Beldiman Bârlad şi Spitalul Municipal Dimitrie Castroianu Huşi. Acestora i se mai adaugă şi Spitalul de Psihiatrie de la Murgeni.

BUZĂU

Cele mai recente date statistice arată că judeţul Buzău are opt spitale, dintre care două sunt private. În schimb, în judeţ sunt un număr de 537 de biserici, distribuite în toate localităţile.

Cei 432.054 locuitori ai judeţului Buzău, potrivit ultimului recensământ, au la dispoziţie doar opt spitale în care pot primi asistenţă medicală. Este vorba despre Spitalul Judeţean de Urgenţă, cu secţiile exterioare – Maternitatea şi Boli Infecţioase, Spitalul CFR, secţie exterioară a spitalului Regionalei CF Galaţi, Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Sapoca, cu secţia exterioară de la Ojasca, Spitalul Municipal Râmnicul Sărat, Spitalul Orăşenesc Nehoiu, Spitalul de Boli Cronice Smeeni şi spitalele private SC Sf. Sava SRL Buzău şi SC Ecomed SRL Vintilă Vodă.

PIATRA NEAMŢ

Judeţul Neamţ este recunoscut pentru cea mai mare densitate de mănăstiri şi schituri ortodoxe din ţară. La o populaţie de 470.000 de locuitori, raportul este disproporţionat între lăcaşurile de cult existente în judeţ şi numărul de spitale sau de şcoli.

Conform datelor oficiale după ultimul recensământ al populaţiei (octombrie 2011), populaţia judeţului Neamţ era de 470.766 de locuitori, în scădere cu 83.750 de persoane faţă de anul 2002, când populaţia era de 554.516 locuitori.

Chiar şi cu această scădere înregistrată din cauze demografice (scăderea natalităţii, migraţia forţei de muncă, etc), judeţul Neamţ este al patrulea ca populaţie din regiunea Nord-Est, după Iaşi, Bacău şi Suceava, şi al 17-lea din ţară.

CONSTANŢA

Oamenii din judeţul Constanţa sunt foarte credincioşi. Cel puţin asta este senzaţia pe care o are cineva care aude că în ultimii 25 au fost construite aproape 100 lăcaşuri de cult. Paradoxal, nu au apărut decât trei spitale şi acelea sunt private. Statul nu a construit nicio unitate medicală nouă.

Populaţia judeţului Constanţa este în scădere. O dovedesc statisticile întocmite în urma recensămintelor organizate în ultimii 25 ani. Cifrele din 2011 indicau că în judeţ sunt 684.082 persoane. Paradoxal, numărul bisericilor şi mănăstirilor a crescut.

ALBA IULIA

Raportul numărului de şcoli, spitale şi biserici în Alba este net în favoarea lăcaşelor de cult. Statistic, în judeţ funcţionează în prezent circa 600 de biserici şi mănăstiri, 525 de unităţi şcolare şi doar 9 unităţi medicale. Zeci de şcoli s-au desfiinţat în ultimii 10 ani, precum şi 3 spitale.

Dacă în privinţa şcolilor şi unităţilor medicale statisticile sunt clare, în ceea ce priveşte bisericile şi mănăstirile din judeţul Alba situaţia este oarecum incertă. Un număr aproximativ indică existenţa a circa 600 de biserici şi mănăstiri, număr foarte ridicat în raport cu cel al şcolilor şi mai ales cu al spitalelor.

RÂMNICU VÂLCEA

În Vâlcea, opulenţa aşezămintelor monahale de zeci de milioane de euro contrastează puternic cu sărăcia lucie în care trăiesc vâlcenii din mai multe localităţi. De exemplu, în Racoviţa-una din cele mai sărace localităti, sunt zece biserici şi mânăstiri. Patru din lăcaşurile de cult de aici au fost construite de afaceristul Frank Timiş, cunoscut şi ca părintele “Roşiei Montana”.

În Racoviţa, o comună cu 1 800 de locuitori, au fost construite începând cu 2008 nu mai puţin de patru mânăstiri, toate ctitorii ale omului de afaceri Frank Timiş. Lăcaşurile de cult au răsărit într-un timp record în satele Racoviţa, Gruiu Lupului, Blănoiu şi Copăceni, pe Valea Băiaşului.

BRAŞOV

Judeţul Braşov are 428 de lăcaşuri de cult, 604 de unităţi de învăţământ şi 11 spitale funcţionale. Dacă în ultimii ani numărul şcolilor şi al spitalelor a scăzut, numărul de biserici a crescut.

Potrivit recensământului din 2011, judeţul Braşov are o populaţie de 549.217 locuitori cu 94.044 mai puţini decât erau în 1992.

În Braşov există 428 de lăcaşuri de cult dintre care doar 119 sunt clasificate ca monumente istorice şi au o vechime de peste 100 de ani. O treime dintre lăcaşurile de cult s-au construit după 1990. Acum, la Braşov există o biserică la 1283 de locuitori.

SIBIU

Datele statistice arată că judeţul Sibiu are doar 9 spitale, din care 6 sunt în municipiul reşedinţă de judeţ şi doar 3 în judeţ, la Mediaş, Agnita şi Cisnădie. În schimb, în judeţ sunt aproape 300 de biserici, de regulă cel puţin una în fiecare localitate.

Locuitorii judeţului Sibiu au la dispoziţie doar 9 spitale în care pot primi asistenţă medicală, iar 6 dintre acestea funcţionează în municipiul Sibiu. Este vorba despre Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, Spitalul de Pediatrie, Spitalul TBC, Spitalul de Neuropsihiatrie, Spitalul Militar şi Spitalul CFR.

ARAD

Aradul are un număr ridicat de biserici şi mănăstiri, însă nu acelasşi lucru se poate spune despre şcolile, grădiniţele sau spitalele existente pe raza judeţului.

Numărul lăcaşurilor de cult care există în judeţul Arad este de 631, conform datelor Ministerului Culturii. Având în vedere că populaţia judeţului este de 430.000, înseamnă că un lăcaş de cult deserveşte 681 de persoane.

Dintre aceste lăcaşuri de cult cam o treime aparţin cultului ortodox. În ceea ce priveşte Biserica Ortodoxă Arad, doar Protopopiatul Aradului are peste o sută de lăcaşuri de cult, cel al Ineului – 48, al Lipovei – 52 şi al Sebişului 14 lăcaşuri de cult subordonate.

CĂLĂRAŞI

Călăraşiul ocupă un loc fruntaş în topul localităţilor cu cele mai multe biserici, perioada de maximă înflorire fiind cunoscută în “epoca” fostului primar Nicolae Dragu, om cu frică de Dumnezeu şi deschis la pungă. Judeţul din inima Bărăganului e codaş însă la unităţi medicale: cinci spitale, dintre care unul de pshiatrie, funcţionează în toată zona.

În 2010, în plină criză financiară, Dragu a reuşit performanţa de a trece prin Consiliul Local o hotărâre prin care a dat din bugetul municipiului 925.000 lei pentru sprijinul a 12 parohii. „Eu cred că nu e rău să construim biserici, trebuie să contracarăm faptul că există 200 de baruri în Călăraşi”, îşi justifica Dragu gestul la vremea respectivă.

SLOBOZIA

O serie de statistici oficiale demonstrează încă o dată ceea ce ştiam deja. Ialomiţa se aliniază în rândul judeţelor ţării unde numărul bisericilor este mai mare decât al şcolilor sau spitalelor. Alte cifre arată mulţi dintre ialomiţeni sunt analfabeţi funcţionali, suferă de afecţiuni cronice, însă merg regulat să spovedească sau să se împărtăşească.

Pe site-ul biserici.org se regăsesc o serie de statistici oficiale cu privire la numărul monumentelor de cult existente în judeţul Ialomiţa. Potrivit sursei citate, în judeţ există un număr de 194 de biserici, 180 dintre acestea fiind de rit ortodox, restul de alte religii.

PLOIEŞTI

Al treilea cel mai populat judeţ din ţară, Prahova, are un raport disproporţionat între numărul de locuitori şi cel al spitalelor şi bisericilor care deservesc locuitorii. Aşa se face că judeţul are un spital la 42.383 de locuitori şi o biserică la 1.926 de persoane

Datele statistice din Prahova arată că judeţul este al treilea cel mai populat din ţară, cu o densitate importantă a populaţiei, după Bucureşti şi Iaşi.

Proporţia nu se menţine însă şi din punctul de vedere al distribuţiei serviciilor. Astfel, doar 18 spitale, majoritatea clasificate cu gradul V, cel mai scăzut din punctul de vedere al treptei de competenţe, asigură serviciile de sănătate pentru populaţie, ceea ce face ca proporţia locuitori / unităţi medicale să fie de un spital la 42.383 de locuitori.

FOCŞANI

La 1 februarie 2015, în judeţul Vrancea sunt 520 de şcoli, 402 biserici şi doar cinci spitale. Numai în Focşani, nuărul bisericilor este dublu cât al unităţilor şcolare.

La 1 februarie 2015, în Vrancea se regăsesc 520 de unităţi de învăţământ preuniversitar, respectiv grădiniţe, şcoli generale şi licee în care învaţă 51.193 de elevi, 8838 fiind preşcolari.

Totodată, în învăţământ predau 5000 de cadre didactice. Cu alte cuvinte, în medie fiecare şcoală este populată de aproximativ 100 de elevi şi zece cadre didactice.

IAŞI

Statistica comparativă pentru judeţul Iaşi arată că numărul de biserici nou-construite creşte de la un an la altul, în timp ce „populaţia şcolară” scade cu câteva mii de persoane anual.

Potrivit unei statistici realizate în cursul anului 2014, numărul total de biserici creştin-ortodoxe la nivelul judeţului Iaşi era de 637, în condiţiile unei populaţii totale de 858.200 de locuitori, dintre care aproximativ 730.000 de confesiune ortodoxă. Asta ar însemna că în judeţul Iaşi există câte o biserică la 1.146 de credincioşi majoritari.

PITEŞTI

„De unde această obsesie cu numărul de biserici? Ura este singura explicaţie” se arată pe site-ul Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului. Şi, totuşi, între şcoli, spitale şi biserici, ca mai toate judeţele, Argeşul stă cel mai bine la capitolul lăcaşe de cult. Avem doar un spital la 43.409 argeşeni, o unitate de învăţământ la fiecare 6.261 de persoane şi un lăcaş de cult la cca. 1.500 de locuitori.

Argeşul numără 102 unităţi de învăţământ preuniversitar (şcoli, grădiniţe şi licee) plus două universităţi, la 651.148 de persoane, cât numără populaţia judeţului. Statistic, aceste cifre se traduc printr-o unitate de învăţământ la fiecare 6.261 de persoane.

BAIA MARE

Fără doar şi poate că numărul bisericilor care există în Maramureş nu poate concura cu cel al şcolilor şi al spitalelor care există în judeţ. Nici ca număr şi nici ca sume de bani care sunt alocate fie de la bugetul primăriei, fie de la Consiliul Judeţean. Există zone în Maramureş, cum este oraşul Borşa, unde există o adevărată competiţie între oameni pentru ridicarea de biserici.

La Borşa există în momentul de faţă un număr de 29 de biserici, la 27.000 de locuitori, biserici în care s-au investit milioane de euro. Episcopia Maramureşului şi Sătmarului numără un număr de 385 parohii rurale şi 88 urbane la finele lui 2014.

TIMIŞOARA

După 1990, construcţia de biserici ortodoxe a luat amploare. În Timişoara, numărul bisericilor s-a dublat de la Revoluţie şi până în prezent, fiind construite 12 lăcaşe de cult, plus alte şase capele.

Judeţul Timiş figurează în vârful clasamentului naţional când vine vorba de numărul de biserici. Există numai puţin de 641 de biserici. Numărul lor ar putea să inducă în eroare lumea, însă el se datorează şi numărului important de confesiuni. Înainte de unirea Banatului cu România, a existat un număr impresionant de biserici romano-catolice, reformate, lutherane, greco-catolice sau ortodoxe, moştenite din perioada administraţiei austro-ungare.

BACĂU

În judeţul Bacău, în ultimii 25 de ani, au luat fiinţă peste 150 de noi lăcaşuri de cult, în mare parte, ortdodoxe. Totodată, numărul elevilor şi al profesorilor, potrivit unor statistici, s-a redus cu peste 40%.

Băcăuanii s-au întors la „credinţă“, dacă este să luăm în considerare numărul mare de noi biserici înfiinţate. Potrivit Secretariatului de Stat pentru Culte, judeţul Bacău are 666 de lăcaşuri de cult, majoritatea, ortodoxe, din care aproape jumătate s-au construit şi modernizat de la Revoluţie până în prezent.

La acest material au participat Daniel Guţă, Iulian Bunilă, Florin Jbanca, Dorin Ţimonea, Irina Rîpan, Simona Suciu, Ramona Găină, Bogdan Iancu, Ionela Stănilă, Mădălin Sofronie, Dana Mihai, Ştefan Borcea, Cezar Pădurariu, Cristina Stancu, Dragoş Hojda, Simona Voicu, Ştefan Both, Mircea Merticariu, Adrian Boioglu. – Realizat de Ziarul Adevarul