România a atins recorduri absolute la prețurile energiei / Prețurile mari, cauzate de exporturile în Ucraina

Faptul că Ucraina importă continuu energie reprezintă un factor major perturbator al pieței, conform declarațiilor ministrului Sebastian Burduja. Recent, România a înregistrat prețuri record la energie, cu 900% mai mari decât cele din Franța și Germania. Autoritățile susțin că nu ar trebui să ne alarmăm, deoarece prețul este plafonat, dar evită să discute despre ce se va întâmpla după eliminarea plafonării.

Ceea ce s-a întâmplat recent pe piața de energie din România prevestește un dezastru iminent. De fapt, dezastrul este deja considerabil, ascuns de plafoanele susținute din banii contribuabililor, deoarece furnizorii primesc diferențele de preț. Ultimul record șocant pe piața spot a fost de 560 euro/MWh, de 900% mai mare decât în Germania și Franța. Chiar și plasat pe intervale orare, pe fondul crizei capacităților de producție din România și a exporturilor obligatorii către Ucraina și Republica Moldova, prețul enorm al energiei electrice reflectă incapacitatea Guvernului și a Ministerului Energiei de a gestiona situația.

La dezbaterea publică pe tema noii Strategii energetice a României, ministrul Sebastian Burduja a fost întrebat repetat ce măsuri va lua pentru a scădea prețul energiei, însă a refuzat să răspundă. În contextul politicii energetice din ultimii ani, cu liberalii Virgil Popescu și Sebastian Burduja la conducerea ministerului, soluțiile nu par să existe.

Repetarea obsesivă a narativului Comisiei Europene despre regenerabile, care nici măcar nu pot fi integrate în sistem din cauza lipsei investițiilor în rețele, nu rezolvă problema. Chiar și energia nucleară, vorbind de reactoarele clasice, nu este o soluție imediată, deoarece necesită o perioadă lungă și incertă de timp până la finalizare.

Lipsa vântului

Forțat să dea un răspuns publicului după explozia prețurilor la energie, ministrul Sebastian Burduja a încercat să calmeze situația, susținând că prețurile sunt plafonate, fără a menționa nimic despre momentul aprilie 2025, când piața se va liberaliza din nou. Printre explicațiile ministrului pentru creșterea enormă a prețurilor a fost și lipsa vântului, atât în România, cât și în țările din jur.

Aceasta este marea problemă a unui sistem energetic european bazat pe surse instabile. De fapt, vântul nu a bătut deloc în România în luna iunie, astfel că s-au importat cantități uriașe de energie. O altă explicație a ministrului pentru prețurile mari din România este că energia ieftină din statele occidentale nu mai ajunge aici, rămânând în Ungaria. Dar cât poate consuma Ungaria? Și la ce folosesc investițiile semnificative în interconexiune dacă nu beneficiem de prețurile mici din țările bogate?

„Noi am avut revizia planificată la Nuclearelectrica, iar vecinii bulgari au avut o oprire prelungită a unei unități nucleare. În luna mai, piața maghiară de energie s-a decuplat de piața Europei de Sud-Est prin întreruperi și reduceri ale capacității nete de transfer din Ungaria. Indisponibilitatea unei linii cheie de transmisie de 400 kV a cauzat congestionarea rețelei în țările din sud-estul Europei”, a explicat ministrul Burduja.

Căldura a blocat energia

Potrivit ministrului Burduja, în această perioadă, temperaturile au fost mult mai ridicate decât cele normale. În această săptămână, temperaturile au fost cu 7 grade Celsius peste media multianuală. „Fiind foarte cald, nu avem producție din vânt, consumul de energie este crescut, astfel înregistrăm pe PZU prețuri mari în orele în care nu este producție solară, în special în vârful de seară. Prețurile din vârful de seară cresc media prețului zilnic. Debitul Dunării este sub media multianuală la intrarea în țară și este prevăzut să scadă cu aproximativ 15% în următoarea săptămână, iar producția hidro este mult sub cea de anul trecut, din cauza verii secetoase. La toate acestea se adaugă retragerea accidentală din exploatare a U10 CNE Kozlodui de 1.000 MW și oprirea a două unități nucleare din Slovacia, totalizând 1.000 MW, precum și importul permanent al Ucrainei din Europa, în medie de aproximativ 1.500 MW, iar în vârful de seară de aproximativ 1.700 MW”, a mai precizat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.