ROMÂNIA ÎMBĂTRÂNEŞTE! Cum a evoluat RATA NATALITĂŢII în ultimii ani. Afla de ce nu mai fac românii copii – VIDEO

După 1989, numărul nou-născuţilor din România a scăzut dramatic. Astfel, dacă în urmă cu 25 de ani se năşteau anual 314.746 de copii, două decenii mai târziu, numărul acestora a scăzut aproape la jumătate. Iar evoluţia de la an la an confirmă faptul că românii iau tot mai greu decizia de a face copii. Datele Institutului Naţional de Statistică arată că în ianuarie 2014 s-au născut cu 1.360 de copii mai puţin decât în aceeaşi lună a anului 2013. Cifrele sunt îngrijorătoare în condiţiile în care populaţia României scade cu 5.000 de persoane pe lună, iar numărul pensionarilor a ajuns în prezent la 5,4 milioane. Sociologii estimează că până în anul 2050 populaţia României va scădea la 16 milioane de persoane.

În România se nasc 21 de copii pe oră. Deşi pare mult, statisticile ne clasează pe ultimele locuri la nivel mondial la capitolul natalitate. „La noi în ţară, sporul natural s-a prăbuşit după anul 1989, atunci când, odată cu căderea regimului comunist, avortul a devenit legal. Statisticile arată că în 1990 s-au născut cu aproape 50% mai puţini copii decât în anul 1989. Situaţia a devenit şi mai dramatică în ceea ce priveşte natalitatea în anul 1991. Atunci s-au născut cu 70% mai puţini copii decât în anul 1989”, a declarat pentru gândul sociologul Bogdan Voicu.

Datele Institutului Naţional de Statistică arată că în primii 21 de ani de democraţie, numărul copiilor nou-născuţi aproape s-a înjumătăţit. Astfel, dacă în anul 1990 s-au născut 314.746 de copii, în anul 2011 s-au născut 196.242 de copii, în acest interval de timp născându-se în total peste 5,12 milioane de copii. Din totalul bebeluşilor, cei mai mulţi au fost băieţi, mai exact 2,63 de milioane, în timp ce numărul fetelor a fost de circa 2,48 milioane.

România, codaşă la nivel mondial în privinţa natalităţii

Sociologii spun că scăderea natalităţii este un fenomen des întâlnit nu numai în România, ci la nivelul întregii Europe. „Sporul natural a început să scadă încă de acum 50 de ani, mai întâi în Europa de Vest, în ţări precum Olanda, Belgia şi Regatul Unit. În anii ’80 acest fenomen s-a extins în ţările scandinave, iar apoi în anii ’90 natalitatea a început să scadă şi Europa de Est, aici situându-se şi ţara noastră”, a mai precizat Bogdan Voicu.

La nivel mondial, România se situează pe antepenultimul loc la capitolul natalitate, potrivit datelor publicate pe site-ul Băncii Mondiale. Statisticile arată că în 2012, la noi în ţară s-au născut 10 copii la 1.000 de locuitori. Aceste cifre plasează ţara noastră pe locul trei în topul ţărilor cu cele mai puţine naşteri la 1.000 de locuitori la nivel mondial.

Pe primul loc în acest clasament se situează Japonia şi Germania, aici în 2012 s-au născut 8 copii la 1.000 de locuitori. Locul doi în clasamentul ţărilor cu cele mai puţine naşteri se situează Austria, Bosnia şi Herţegovina, Grecia, Ungaria şi Italia, aici născându-se 9 copii la 1.000 de locuitori.

Pe locul trei în acest clasament se află Thailanda, Elveţia, Spania, Slovacia, Singapore, România, Polonia, Malta, Lituania, Liechtenstein, Letonia, Coreea, Danemarca, Cehia, Cuba, Croaţia, Bulgaria, San Marino şi Andora. În aceste ţări se nasc 10 copii la 1.000 de locuitori.

Pe locul patru în topul ţărilor cu cele mai puţine naşteri la nivel mondial se numără Belgia, Luxemburg, Mauritius, Olanda, Puerto Rico, Slovenia, Ucraina, Insulele Virgine, Finlanda, Macedonia şi Canada. Aici, în 2012, s-au născut 11 copii la 1.000 de locuitori.

Locul cinci la acest capitol este ocupat de ţări precum Suedia, Moldova, China, Muntenegru, Bermuda şi Belarus, aici născându-se 12 copii la 1.000 de locuitori.

Lucrurile nu s-au schimbat foarte mult din 2009, când ţara cu cei mai puţini copii nou-născuţi la 1.000 de locuitori era tot Germania. Pe locul doi se afla Austria, Bosnia şi Herţegovina, Japonia şi Portugalia – 9 nou-născuţi la 1.000 de locuitori. Următoarele ţări în acest clasament sunt Andora, Croaţia, Ungaria, Italia, Letonia, Malta, Singapore şi Elveţia, aici născându-se 10 copii la 1.000 de locuitori.

Locul patru în topul ţărilor cu cel mai scăzută natalitate se număra Aruba, Bulgaria, Finlanda, Grecia, Leichtenstein, Luxemburg, Macedonia, Olanda, Polonia, România, San Marino, Slovacia, Slovenia, Spania, Tailanda şi Ucraina, aici născându-se 11 copii la 1.000 de locuitori. Ultimul loc la acest capitol era ocupat de China, Cipru, Mauritius, Moldova, Muntenegru, Puerto Rico, Quatar, Rusia, Suedia, Insulele Virgine – 12 nou-născuţi la 1.000 de locuitori.

Cel mai bine la capitolul natalitate stă Niger, potrivit datelor Băncii Mondiale pentru 2012. Astfel, în această ţară din vestul Africii s-au născut 50 de copii la 1.000 de locuitori. Locul doi este ocupat tot de o ţară din vestul Africii – Mali – aici născându-se 47 de copii la 1.000 de locuitori. Chad este următoarea ţară în acest clasament, aici născându-se 46 de copii la 1.000 de locuitori. Locul patru este ocupat de Angola cu 45 de copii la 1.000 de locuitori, aceasta fiind urmată în acest top de Uganda cu 44 de copii la 1.000 de locuitori.

În 2009, ţările cu cel mai ridicat spor natural erau tot Niger – 50 de nou-născuţi la 1.000 de locuitori, Mali şi Chad – 48 de nou-născuţi la 1.000 de locuitori, Angola – 47 de nou-născuţi la 1.000 de locuitori, Uganda şi Burbundi – 45 de nou-născuţi la 1.000 de locuitori şi Zambia şi Burkina Faso – 43 de nou-născuţi la 1.000 de locuitori.

La nivel european, România se află la mijlocul clasamentului în topul ţărilor cu cea mai ridicată natalitate. Pe primul loc în UE se află Irlanda – cu 16 nou-născuţi la 1.000 de locuitori în 2012, iar la polul opus se află Germania cu 8 nou-născuţi la 1.000 de locuitori. Situaţia nu s-a modificat dramatic comparativ cu 2009, când tot în Irlanda se năşteau cei mai mulţi copii la mia de locuitori – 17, iar în Germania cei mai puţini – 8.

Cauzele scăderii natalităţii în România 

 

„Scăderea natalităţii la noi în ţară nu este determinată de faptul că româncele nu au bani. De regulă, în ţările sărace natalitatea este destul de crescută. În România, acest lucru a fost determinat de faptul că a crescut vârsta la care românii aleg să se căsătorească. În prezent, a avea un copil nu mai reprezintă un ideal în rândul românilor. Aceştia visează să aibă job-uri de top, să călătorească. Acest lucru nu este de condamnat pentru că reprezintă evoluţia normală a unei ţări aflate în dezvoltare”, a mai spus sociologul Bogdan Voicu.

Datele Institutului Naţional de Statistică arată că, în perioada 1947-1955, natalitatea a înregistrat valori ridicate. Rata de natalitate a crescut de la 23,4 născuţi-vii la 1000 de locuitori (1947) la 25,6 născuţi-vii la 1000 de locuitori (1955) fără a atinge nivelul din perioada antebelică (30-35 născuţi-vii la 1000 de locuitori).

Începând cu 1956, natalitatea a înregistrat o tendinţă de scădere rapidă, de la 24,2 nou-născuţi la 1.000 de locuitori(1956) la 14,3 nou-născuţi la 1.000 de locuitori (1966), influenţată atât de liberalizarea avorturilor cât şi de cauze de ordin social, economic şi educaţional al femeii, precum accesul larg la învăţământ, participarea ei la activitatea economică, mobilitatea profesională şi socială generată de industrializare şi de urbanizare.

Măsurile de politică demografică privind interzicerea avorturilor adoptate la sfârşitul anului 1966 au avut ca efect redresarea puternică a natalităţii, mai ales în primii ani de aplicare a decretului, când s-au născut în medie peste 526.000 de copii anual, consemnându-se rate de 27,4 de nou-născuţi la 1.000 de locuitori (în 1967), respectiv 26,7 de nou-născuţi la 1.000 de locuitori (în 1968). După 1980 s-a înregistrat o diminuare a numărului născuţilor vii, în medie sub 400.000 copii anual, iar în decursul perioadei 1980-1989 rata natalităţii a oscilat între 14 nou-născuţi la 1.000 de locuitori şi 18 nou-născuţi la 1.000 de locuitori.

Prognoză sociolog: România va avea în 2050 o populaţie de 16 milioane de cetăţeni

 

Având în vedere rata tot mai scăzută de la an la an a natalităţii, prof. Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române, a ajuns, în urma unui studiu realizat, la un deznodământ sumbru: populaţia României în 2050 va fi de 16 milioane de locuitori.

Anual populaţia României scade vertiginos. La penultimul recensământ, realizat în 2001, în România erau circa 22 de milioane de locuitori, populaţia acesteia scăzând cu trei milioane de cetăţeni. Între 1992 şi 2002 populaţia României a scăzut cu 1,1 milioane de locuitori. La 20 octombrie 2011, populaţia stabilă a României era de 20.121.641 de persoane, în scădere cu 1.559.300 de persoane faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, potrivit rezultatelor definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor – 2011.

„România în contextul european al anilor 2000-2010 are un grad de îmbătrânire mai mic decât ţările europene, dar în creştere. Scăderea natalităţii după 1989 a diminuat populaţia tânără şi în mod automat a crescut ponderea populaţiei vârstnice, mărind gradul de îmbătrânire demografică. Populaţia de peste 60 de ani era în 1956 de 1,7 milioane şi a ajuns în 2010 la 4,3 milioane de persoane; practic creşterea a fost în procent de circa 10%”, a spus prof. Vasile Gheţău. Pentru anul 2030, perspectivele arată că populaţia României va scădea sub 19 milioane de locuitori, iar pentru anul 2050 profesorul Gheţău estimează că vom fi un popor de doar 16 milioane de persoane.