ECONOMICNOUTATIPOLITICA

România – JEFUITĂ de clanurile sitemului

Deficitul bugetar al României continuă să se adâncească, înregistrând o creștere alarmantă de 14 miliarde de lei într-o singură lună. Astfel, la finalul lui septembrie, deficitul bugetar a atins un nivel de peste 56 de miliarde de lei. În același timp, cheltuielile statului au cunoscut o creștere de 14% în comparație cu anul 2022, iar investițiile au stagnat la doar 3%, mult sub procentul de 7% prevăzut în buget.

Ministerul de Finanțe a comunicat că statul român a continuat să cheltuiască mai mult decât a încasat în luna septembrie 2023, contribuind astfel la adâncirea deficitului bugetar. Acest deficit, care a depășit 56,4 miliarde de lei, a fost înregistrat în ciuda creșterii veniturilor față de anul 2022. Principalul motiv al cheltuielilor mari îl reprezintă asistența socială, care include pensii și alocații.

Profesorul universitar Bogdan Glăvan subliniază că statul trebuie să colecteze bani pentru a susține sistemele publice, iar acești bani provin de la cetățenii care produc. Chiar dacă cetățenii nu vor fi direct impozitați suplimentar, măsurile de suprataxare a companiilor, propuse de Guvern pentru a obține mai mulți bani, vor duce la creșterea prețurilor, afectând astfel toți contribuabilii. Cu alte cuvinte, gaura din buget are un impact asupra tuturor, iar costurile acoperirii deficitului se resimt sub forma inflației, a impozitelor mai mari și a dobânzilor crescute.

De asemenea, pentru a acoperi lipsa de fonduri, statul român a luat deja împrumuturi considerabile. Așadar, este important să conștientizăm că acest deficit se traduce în costuri pentru toți cetățenii, chiar dacă nu există o taxă specifică denumită „taxa pentru deficit”.

O soluție pentru această problemă ar fi să reducem cheltuielile statului, care, în ciuda promisiunilor anterioare, cresc constant de la un an la altul și de la o lună la alta. Austeritatea este una dintre soluțiile posibile, dar profesorul Glăvan subliniază că termenul este înșelător, deoarece statul pare să facă tot posibilul pentru a evita această măsură.

Deficitul bugetar al statului se adâncește de la o lună la alta, iar ținta de 4,4% din PIB, stabilită prin legea bugetului pentru 2023, pare din ce în ce mai dificil de atins. Misiunea recentă a FMI în România a estimat un deficit de 6% la sfârșitul anului, cu o prognoză de 5% pentru anul viitor.

Aceste cifre sunt mult mai mari decât angajamentele asumate de statul român în fața Comisiei Europene, care cere ca, până în 2024, România să ajungă la un deficit de doar 3%, conform Tratatului de la Maastricht și PNRR.

Pentru a remedia situația, Guvernul a aprobat recent mai multe măsuri menite să reducă cheltuielile bugetare și să crească veniturile. Primul pachet de măsuri fiscale a fost promulgat pe 26 octombrie, iar un nou pachet legislativ va fi discutat în următoarea ședință de Guvern.

În ceea ce privește veniturile statului în primele nouă luni ale anului 2023, acestea au totalizat peste 368 de miliarde de lei, în creștere cu 11% față de anul precedent. Creșterea a fost susținută în principal de încasările din impozitul pe salarii și venit, contribuțiile de asigurări, fondurile europene și impozitul pe profit. Încasările din TVA au crescut mai puțin din cauza decelerării bazei macroeconomice și a nivelului mai ridicat de restituiri de TVA.

Cele mai mari încasări au provenit din impozitele și taxele pe bunuri și servicii, precum TVA și accize, cu peste 122,5 miliarde de lei. Contribuțiile de asigurări au adus 116,73 miliarde de lei la buget, în creștere cu 12,8% față de 2022. Încasările din accize au însumat 27,31 miliarde de lei, cu o creștere de 3,2%, în timp ce veniturile din TVA au crescut cu doar 8,8% față de anul anterior, ajungând la 75,12 miliarde de lei.

De asemenea, sumele rambursate de Uniunea Europeană și donațiile au totalizat 32,59 miliarde de lei, în creștere cu 22,2% față de 2022.

În ceea ce privește cheltuielile statului, acestea au fost de aproape 424,5 miliarde de lei în primele nouă luni din 2023, cu o creștere de 13,7% față de aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile de asistență socială au fost cele mai mari, însumând 145,11 miliarde de lei, cu o creștere de 9,9% față de 2022. Aceasta reprezintă 9,1% din PIB și a fost influențată de majorările punctului de pensie, indemnizației sociale pentru pensionari și alte ajutoare financiare pentru diferite categorii de beneficiari.

Cheltuielile de personal au crescut cu 10,8% față de anul anterior, ajungând la 96,69 miliarde de lei. Cheltuielile cu bunuri și servicii au înregistrat o creștere de 9,4%, iar cheltuielile la nivel local și pentru asigurările sociale de sănătate au crescut, de asemenea, semnificativ.

Cea mai notabilă creștere procentuală s-a înregistrat la cheltuielile de investiții, cu o creștere de 40,2% față de anul 2022, dar acestea au reprezentat doar 3% din PIB, mult sub ținta inițială de 7% stabilită pentru 2023.

În concluzie, deficitul bugetar al României a crescut semnificativ, iar măsurile luate de Guvern au fost în principal orientate către reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor pentru a contracara această tendință. Cu toate acestea, se așteaptă ca deficitul să rămână o problemă majoră în următoarele luni.

SUSȚINEȚI NATIONALISTI.RO:

ANUNȚ: Nationalisti.ro se confruntă cu CENZURA pe rețele sociale. Intrați direct pe site pentru a ne citi sau abonați-vă la canalul nostru de Telegram. Dacă doriți să ne sprijiniți prin PayPal, orice DONAȚIE este binevenită. Vă mulțumim!

DONEAZĂ MAI JOS PRIN REVOLUT:

sau prin PayPal:

Redacția

contact: [email protected]

Lasă un răspuns

Distribuie acest articol. Mulțumim!

Acestă informație pote fi utilă și altor persoane.