România, silită să finanțeze bugetul de stat al Ucrainei

În mijlocul unei crize financiare interne profunde și a impactului dur al măsurilor de austeritate asupra întregii țări, Parlamentul se pregătește să voteze pentru un acord ce impune contribuții financiare din partea României pentru a susține deficitul bugetar al Ucrainei.

Cu toate că se face trimitere la Regulamentul (UE) 2022/2463, este esențial să subliniem că acest document oferă doar posibilitatea de finanțare a Ucrainei, rămânând la latitudinea fiecărui stat să decidă în mod voluntar asupra contribuțiilor.

Parlamentul are acum o ocazie unică de a anula un act considerat trădare a intereselor României, care implică utilizarea bugetului național pentru a susține financiar bugetul unui stat aflat în afara Uniunii Europene – Ucraina. Propunerea de lege privind aprobarea Ordonanței de Urgență, ce prevede alocarea a 60 de milioane de euro din bugetul României pentru a subvenționa dobânzile unor împrumuturi pe o perioadă de 35 de ani acordate Ucrainei, se află în prezent pe masa senatorilor. Baza legală pentru acest proiect de lege provine din Regulamentul (UE) 2022/2463 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 decembrie 20922, privind instituirea unui instrument de sprijin macrofinanciar pentru Ucraina în 2023.

„În contextul conflictului armat declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, statele membre au arătat o solidaritate fără precedent în condamnarea acțiunilor agresive ale Rusiei și în acordarea de sprijin Ucrainei. În perioada de la debutul conflictului și până în mai 2023, Uniunea Europeană, prin intermediul statelor membre și al instituțiilor financiare europene, a oferit un sprijin masiv Ucrainei, evaluat la 70 de miliarde de euro. Cu toate că bugetul UE are un caracter multianual menit să ofere stabilitate și previzibilitate, consecința diverselor provocări neașteptate, fără precedent și cu o amploare financiară semnificativă, a fost depășirea limitelor bugetare în ceea ce privește capacitatea financiară de a răspunde la astfel de evenimente majore. Această situație a determinat Comisia Europeană să caute soluții inovatoare care să facă față acestor provocări și, în același timp, să continue să ofere sprijin financiar Ucrainei”, se precizează în expunerea de motive a proiectului legislativ.

Paradoxul acestui acord cu Comisia Europeană constă în faptul că, în timp ce România se împrumută cu dobânzi exorbitante de pe piețele financiare, aceasta se angajează să plătească din propriul buget, care se află într-o situație de faliment, dobânzile aferente împrumuturilor acordate Ucrainei. Pentru suma de 18 miliarde de euro acordată Ucrainei pentru a acoperi deficitul de finanțare al bugetului său de stat în 2023, Uniunea Europeană a oferit sprijin suplimentar din partea statelor membre, acoperind costurile aferente ratei dobânzii. Subvenția pentru dobândă va fi suportată de statele membre prin contribuții voluntare suplimentare.

Astfel, conform estimărilor Comisiei Europene, contribuția României pentru perioada 2024-2027 este de aproximativ 49,30 milioane de euro, deși în documentele financiare ale proiectului de lege se menționează suma de 60 de milioane de euro.

„Având în vedere cadrul legal care reglementează domeniul finanțelor publice, conform căruia nicio cheltuială nu poate fi înscrisă și nici angajată și efectuată din bugetul de stat fără o bază legală corespunzătoare pentru acea cheltuială, acest act normativ reprezintă cadrul legal pentru angajarea și plata sumelor necesare din bugetul de stat pentru anul 2024, destinate sprijinirii Ucrainei”, se mai menționează în expunerea de motive a proiectului de lege.

Împrumuturile acordate Ucrainei, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2022/2463, prevăd că pentru a acoperi costurile dobânzilor pe întreaga durată a împrumuturilor, după încheierea anului 2027, contribuțiile statelor membre ar trebui să fie reînnoite și să continue sub formă de venituri externe, cu excepția cazului în care vor fi acoperite din alte surse în viitoarele cadruri financiare multianuale. Prin urmare, există posibilitatea prelungirii contribuțiilor din partea statelor membre după 2027. Durata maximă a împrumuturilor acordate Ucrainei este de 35 de ani, iar Regulamentul european stipulează că Ucraina poate solicita subvenții pentru rata dobânzii și pentru acoperirea costurilor administrative de la Uniune în fiecare an.