S-a declarat RAZBOI limbii române! Stupoare națională după ultima decizie din Monitorul Oficial

În urma unei solicitări venite din partea adjunctului Avocatului Poporului din România, Zsolt Molnar, ministrul Educaţiei a modificat, printr-o ordonanţă ministerială, regulamentul pentru admiterea în învăţământul superior, a cărui variantă nouă a fost publicată în data de 7 ianuarie 2020, în Monitorul Oficial.

În urma unei solicitări venite din partea adjunctului Avocatului Poporului din România, Zsolt Molnar, ministrul Educaţiei a modificat, printr-o ordonanţă ministerială, regulamentul pentru admiterea în învăţământul superior, a cărui variantă nouă a fost publicată în data de 7 ianuarie 2020, în Monitorul Oficial.

Astfel, Universitățile nu mai pot organiza examene suplimentare de limbă română la admiterea la facultate pentru candidații aparținând minorităților naționale.

„Certificarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română se face cu diploma de bacalaureat”, examen național la care minoritățile susțin testare orală la Română la fel ca toți ceilalți elevi, a stabilit Ministerul Educației.

Noua adăugire modifică regulile de admitere la facultate, dar și la formele foarte avansate/specializate de educație – master și la doctorat – în sensul eliminării posibilității ca facultățile să organizeze examen suplimentar de limbă română, la admitere, pentru absolvenții de liceu aparținând minorităților naționale.

Față de noul ordin al ministrului Educației, deputatul de Mureș, Marius Pașcan, a luat poziție, aducând ca argumente situația din zonă referitoare la rezultatele elevilor maghiari la Limba Română, obținute la examenul de Bacalaureat. Acesta a menționat într-o postare că prin ordinul ministrului Educației se săvârșește legislativ o „trădare politică”, fiind promulgat un act normativ care subminează fraudulos sfânta limbă română.

Publicarea modificării metodologice este o mare eroare, întrucât o parte semnificativă dintre absolvenții de astăzi ai diferitelor forme de învățământ în limba maghiară nu cunosc elementar limba română. Pentru exemplificare a fost prezentat un tabel cu rezultatele elevilor maghiari din județul Mureș obținute la examenul de evaluare națională pentru limba română, ce fuseseră aduse la cunoștința publicului încă din anul 2017. Iar de acel an până în prezent, situația s-a înrăutățit și mai mult…

Se pare că atât coaliția trecută de guvernare, cât și cea actuală abdică mult prea ușor de la obligația morală de a apăra limba națională și chiar prevederile legislative europene, care impun ca autoritățile statale să ia măsuri pentru a se asigura că elevii minoritari își însușesc adecvat limba statului în care trăiesc.

Trebuie aduse în atenția, pe acest subiect al similitudinii atitudinii de abandonare decizia de anul trecut, când, în urma intervențiilor UDMR și presiunilor acesteia asupra Ministerului Educației Naționale, a fost modificat prin ordin al ministrului Educației Naționale regulamentul de desfășurare al olimpiadelor școlare.

Argumentarea UDMR era, și atunci – ca și acum, legată de o „discriminare” a ministerului față de elevii de etnie maghiară în cadrul olimpiadei de limbă și literatură engleză, deoarece la traducerea din și în limba engleză trebuie să folosească limba română, nu limba maghiară. Întrebarea care se pune, în mod logic este: De ce aveau o problemă cu limba română, cei de la UDMR? Poate pentru că în urma intervențiilor segregaționiste ale politicienilor UDMR, elevii maghiari nu o cunosc?!

Este ridicată și întrebarea dacă nu e discriminatoriu pentru statul român ca o mare parte a cetățenilor săi, elevi maghiari și tineri școliți după 1990, izolați prin politica etno-centristă consecventă a UDMR, de trei decenii încoace, să nu cunoască decât aproximativ, vag sau deloc limba română?

În ce privește examenul de bacalaureat la Limba Română, deputatul de Mureș ridică un semn de întrebare asupra modului de desfășurare a probei și a felului în care trec examenul o mare parte a elevilor maghiari din Harghita, Covasna, Mureș ș.a., mai ales că în foarte multe unități de învățământ de limbă maghiară nu există profesori de limba română calificați.

Însă ministerul nu se arată interesat de acest subiect, tot din cauza concesiilor politice, în dauna intereselor statului. Evident, elevilor în cauză le este aproape imposibil să traducă un text din limba engleză, în limba română, pe care nu o cunosc, deși s-au născut în România, întrucât o consideră o limbă „străină”. Dar, oare, în ce țară a Uniunii Europene li se permite cetățenilor să nu cunoască limba oficială a statului din care fac parte?!

Încurajarea implicită legislativă de a trata națiunea și limba română ca străine, ca pe un fel de „regim de ocupație”, ajută unii politicieni maghiari, aserviți intereselor Budapestei, să obțină sprijin atunci când pretind autonomii teritoriale pe criterii etnice și un tratament special, discriminatoriu pozitiv, în raport cu toți ceilalți cetățeni ai statului român.

Esențialul este acela că, permanent, cetățeanul de bună credință se lovește de trădători politici din fruntea țării, anterior foarte „mândri că sunt români”, iar azi cu alții preluând confuz aceleași metehne, derapați și dezorientați prin capcanele negoțului cu soarta limbii române și a națiunii. Mereu prezentele combinații și trocuri politice de culise, care șubrezesc interesele naționale ale României pe termen lung, îi fac pe unii politicieni români dedulciți la interesele proprii și nu la cele ale cetățenilor și statului.

Se încurajează, de fapt, prin astfel de proceduri subversive, tocmai segregaționismul, discriminarea și separatismul, enclavizarea etnică și vrajba interetnică. De aici până la autonomia teritorială pe criterii etnice, din nou forțată legislativ în Parlamentul României, nu e decât un joc pe tabla politică de șah internă și internațională, în acest context geo-politic global exploziv.