S-a pregătit cadrul legal pentru fraudarea alegerilor pentru funcţia de preşedinte al României, din luna noiembrie 2019?!

Modificările şi completările aduse prin Legea nr. 148 din 24 iulie 2019 la Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României confirmă că s-a pregătit cadrul legal care permită fraudarea alegerilor prezidenţiale din noiembrie a.c.! Stăpânii străini ai coloniei România şi regizorii alegerilor generale din ultimii 10 ani au introdus în procesul electoral, cu un rol decisiv, o unitate militară – Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, STS – subordonată Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, C.S.A.T., condus de Preşedintele României.

Cetăţenii români îşi amintesc că la Ambasada României de la Paris au votat „chipurile” trei alegători pe minut pentru a-l alege Preşedinte pe Traian Băsescu. Parlamentul României a înfiinţat o Comisie specială de anchetă care a stabilit că alegerile prezidenţiale au fost fraudate, mai ales la secţiile de votare din străinătate. Atât şi nimic mai mult! Nimeni nu a fost sancţionat! La alegerile prezidenţiale din anul 2014 au fost iarăşi cozi uriaşe şi probleme la unele secţii de votare din străinătate. Situaţia s-a repetat şi la alegerile europarlamentare din 26 mai a.c., în urma cărora au avut loc câteva demisii. În plus, noua Comisie specială a Parlamentului pentru anchetarea fraudelor electorale la alegerile pentru Parlamentul European a ajuns la concluzia că STS a avut un rol important în modificarea rezultatelor alegerilor comparativ cu votul alegătorilor. Cu toate că este cunoscut acest Adevăr, pentru alegerile prezidenţiale din luna noiembrie a.c. a rămas tot STS să controleze, să centralizeze şi să stabilească rezultatul final. Este incredibil, dar adevărat!

Viitorul Preşedinte al României va fi stabilit de STS, unitatea militară care nu a putut localiza avionul căzut în Munţii Apuseni, nici casa din Caracal în care a fost dusă eleva Alexandra Mihaela Măceşanu răpită de o reţea de traficanţi internaţionali. Se ştie că, STS a fost implicat în fraudarea alegerilor europarlamentare din 26 iunie a.c.

Pentru a putea fi fraudate legal alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României din noiembrie a.c., prin modificările şi completările recente aduse Legii nr. 370/2004 s-au stabilit următoarele prin Legea nr. 148 din 24 iulie 2019 (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/216577):

1). Art.3 din Legea nr. 370/2004 prevede că: „Curtea Constituţională…veghează la respectarea în întreaga ţară a prevederilor prezentei legi şi confirmă rezultatele sufragiului.” Ca urmare, Curtea Constituţională nu veghează ca şi în străinătate, la secţiile de votare, să fie respectate aceleaşi prevederi legale ca şi în România. Legea nr.370/2004 a restrâns ilegal atribuţiile Curţii Constituţionale la alegerile prezidenţiale, numai pentru întreaga ţară, uitându-i pe milioanele de alegători români din străinătate.

2). Art.8 din Legea nr.370/2004 permite alegătorilor români aflaţi în străinătate să se înscrie pe listele electorale permanente şi pentru votul prin corespondenţă. Pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie a.c. s-au înscris (până la termenul prelungit pentru 15 septembrie a.c.) circa 80.000 de alegători, din totalul de cinci milioane de români cu drept de vot aflaţi în străinătate.

3). Art.44, alin.1 din Legea nr.370/2004 precizează că votarea are loc în ziua de duminică, între orele 7,00 şi 21,00. La alin.2 al art.44 scrie că: „Prin excepţie de la prevederile alin.1, votarea în străinătate se desfăşoară vineri (între orele 12,00 şi 21,00), sâmbătă şi duminică (între orele 7,00 şi 21,00). Această excepţie încalcă articolul 16 din Constituţie care precizează următoarele: „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări. Nimeni nu este mai presus de lege.”

De ce s-a prelungit la trei zile timpul pentru votare acordat românilor din străinătate? Pentru a se desfăşura lejer turismul electoral şi pentru fraudarea alegerilor prin voturi multiple, la cât mai multe secţii de votare din străinătate.

4). Art.44, alin.5 stabileşte că la secţiile de votare din România: „Alegătorii îşi prezintă actele de identitate operatorilor de calculator, care preiau şi introduc datele personale ale alegătorilor în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal…”. Acest sistem informatic semnalează preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare orice ilegalitate. La secţiile de votare din străinătate nu se asigură de către STS acest Sistem informatic!

5). Art.44, alin.7, stabileşte că alegătorii români care votează în ţară pe liste electorale suplimentare sunt obligaţi să semneze lista. Alegătorii români care votează în străinătate şi sunt înscrişi în listele suplimentare nu semnează olograf pe listă, ci „semnează pe un dispozitiv electronic”. De ce? Pentru a nu fi depistat votul multiplu şi a nu fi sancţionaţi cei vinovaţi.

6). Art.44^1, alin.3, precizează că „Localurile secțiilor de votare din străinătate sunt monitorizate video.” În țară nu sunt monitorizate video secțiile de votare. Cu ce scop s-a instituit această discriminare? De ce sunt monitorizați video românii din străinătate care își exercită dreptul de a alege? Vor fi libere alegerile monitorizate video la secțiile de votare din străinătate?

7). Art.49^1, alin.1 și 2 din Legea nr.370/2004, republicată, stabilește că: „Operatorii de calculator asigură…înregistrarea video-audio neîntreruptă a operațiunilor efectuate de către membrii birourilor de votare pentru numărarea voturilor. Președintele biroului electoral al secției de votare asigură transmiterea prin mijloace electronice, către Biroul Electoral Central a fotografiei procesului-verbal privind consemnarea rezultatelor votării.” Înregistrările și fotografiile „se realizează în localul de vot prin intermediul terminalelor informatice puse la dispoziție de Serviciul de Telecomunicații Speciale.” Toate aceste înregistrări video-audio se păstrează de către STS pentru o perioadă de 12 luni de la încheierea perioadei electorale (Art.49^1, alin.4). Această prevedere legală nu se aplică la secțiile de votare din străinătate. La art.49, alin.6 din Legea nr.370/2004 se precizează că: „Exactitatea datelor din procese-verbale este confirmată telefonic de către președintele sau locțiitorul biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate…”.

8). Art.66, alin.5 din Legea nr.370/2004 precizează că: „Autoritatea Electorală Permanentă asigură, în condițiile legii, aplicațiile și/sau serviciile informatice utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării la alegerile pentru Președintele României.” La art.66, alin.5^2 scrie că: „Serviciul de Telecomunicații Speciale asigură serviciile de telefonie specială și de comunicații de voce și date, necesare birourilor electorale, la alegerile pentru Președintele României”.

Prin HG nr.63 din 27 august 2019, la art.44, alin.2, se precizează următoarele: „Autoritatea Electorală Permanentă asigură, cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale, echipamentele, aplicațiile și serviciile informatice utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării la alegerile pentru Președintele României”.

Coroborând textele din Legea nr.370/2004, republicată, rezultă că o unitate militară, Serviciul de Telecomunicații Special, se ocupă de centralizarea rezultatelor votării la alegerile pentru funcția de Președinte al României! În nicio țară democratică din Europa alegerile prezidențiale și parlamentare nu sunt controlate de o unitate militară specială, ca în România ultimului deceniu!

Se știe că, la alegerile prezidențiale din anii 1990, 1992, 1996 și 2000 nu a participat STS și ele s-au organizat și desfășurat fără controlul unei unități militare.

9). Art.66, alin.6 din Legea nr.370/2004 precizează că: „Guvernul asigură Autorității Electorale Permanente (AEP) sumele necesare pentru achiziționarea programelor de calculator care vor fi utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării…”. La fel ca și la alegerile prezidențiale din anul 2014, Guvernul nu a alocat la timp sumele necesare pentru AEP în vederea achiziționării prin licitație publică a programelor de calculator necesare la Biroul Electoral Central. Ca urmare, AEP a achiziționat prin încredințare directă de la o anumită firmă, programele de calculator pentru alegerile prezidențiale. Firma respectivă aparține unei persoane cunoscute și apropiată conducerii Serviciului Român de Informații (SRI). Aceste programe de calculator fac posibilă fraudarea alegerilor pentru funcția de Președinte al României.

10). Art.67, alin.1 și alin.2 din Legea nr.370/2004 stabilește o indemnizație diferențiată pentru cei care vor face parte din birourile electorale din țară și din străinătate. Indemnizația pentru președintele biroului secției de votare din țară este de 190 lei/zi, iar din străinătate 380 lei/zi. Indemnizația pentru un membru al secției de votare din țară este de 100 lei/zi, iar din străinătate de 190 lei/zi.

11). Art.23, alin.7 din Legea nr.370/2004, precizează că: „Toate cheltuielile privind transportul, cazarea, masa și alte cheltuieli curente ale membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate se suportă de către cei care îi desemnează.” Ca urmare, numai partidele politice parlamentare, care sunt subvenționate cu sume uriașe din Bugetul de Stat, pot să trimită reprezentanți în secțiile de votare din străinătate.

Aceste texte legale redate mai sus și scenariul pregătit pentru fraudarea alegerilor pentru funcția de Președinte al României îi va determina pe foarte mulți alegători români să-și pună, cel puțin, două întrebări:

– Are rost să meargă la vot?

– Dintre candidații alogeni, străini de Neamul Românesc, dar plasați pe primele locuri în sondajele de manipulare a opiniei publice, care reprezintă răul cel mai mic?

Dr. Gheorghe Funar

Președintele Partidului România Noastră

Candidat la alegerile prezidențiale din noiembrie 2019