Sarbatoare Mare astazi! Pomenirea mortilor – MOSII de IARNA. Traditiile si obiceiurile zilei

Astazi, sambata, 2 martie, Biserica Ortodoxa face pomenirea celor trecuti la cele vesnice. Aceasta sambata este cunoscuta in popor sub denumirea „Mosii de iarna”. Exista pomenirea mortilor, pentru ca Biserica nu vede in moarte sfarsitul existentei omului. Biserica ii numeste pe cei trecuti in viata de dincolo „adormiti”, termen care are intelesul de stare din care te poti trezi. Ea nu vorbeste de trecere intr-o stare de

nefiinta, ci de trecere dintr-un mod de existenta in alt mod de existenta. Mantuitorul, cand ajunge in casa lui Iair a carui fiica de numai 12 ani murise, spune: „Nu plangeti; n-a murit, ci doarme” (Luca: 8,52). Pentru aceasta zi in fiecare biserica se oficiaza Sfanta Liturghie, urmata de slujba Parastasului pentru cei adormiti. In ziua in care se savarseste Sfanta Liturghie, preotul scoate miride (particele) din prescura, pentru vii si morti. Ele sunt asezate pe Sfantul Disc, alaturi de Agnet – partea din prescura care reprezinta pe Hristos, ca dragostea Lui sa se reverse si asupra lor. Amintim ca in cadrul Sfintei Liturghii, Agnetul se preface in Trupul si Sangele Domnului. Astfel, miridele (care ii reprezinta pe cei pomeniti), participa la sfintenie prin prezenta lor alaturi de Trupul lui Hristos de pe Sfantul Disc. In Postul Sfintelor Pasti exista si randuiala sarindarelor, adica a pomelnicelor pe care credinciosii le aduc la biserica, pentru a fi pomenite timp de 40 de zile. Finalul acestor pomeniri se face in Sambata lui Lazar, dinaintea Duminicii Floriilor.

Cine poate fi pomenit?

Se pot pomeni toti cei care au murit nedespartiti de Biserica. Nu pot fi pomeniti cei care au murit in dispret cunoscut fata de Dumnezeu. Precizam ca orice slujba a Bisericii se savarseste numai pentru cei care sunt membri ai ei, adica au devenit prin Sfintele Taine, madulare ale Trupului tainic al lui Hristos. De aceea nu pot fi pomeniti nici copiii morti nebotezati, pentru ca ei nu sunt membri ai Bisericii. Mosii de iarna deschid seria celor sapte sambete ale mortilor, ce se va încheia cu Sambata lui Lazar (8 aprilie) si în care se fac parastase.

Ce dam de pomana de Mosii de iarna?

La biserica ducem, spre a fi slujite de catre preoti, coliva, colac, sticla cu vin, pomelnicul în care trecem numele celor plecati la Domnul si lumanari. Se mai pot duce, in functie de posibilitati, pachete cu placinte, branzeturi, piftie, carne, sarmale, mere si alte fructe. Mai practic este sa se lase pachetele gata pregatite acasa si, la întoarcerea de la biserica, sa fie completate cu vin si coliva sfintite la slujba si sa fie împartite, cu lumanari aprinse, pentru sufletele celor raposati. Sufletele acestea, se spune, vegheaza din lumea de dincolo asupra casei din care au plecat.

Nu se lucreaza de „Mosii de iarna”!

În aceasta zi se mananca si se dau de pomana si piftie si alte racituri, potrivit unei vechi traditii, care se mai pastreaza în lumea satului. De aceea sarbatoarea mai este numita si „Mosii de piftii”. Pentru a respecta pana la capat obiceiul, trebuie ca ceea ce ramane nemancat sa se arunce a doua zi, în Duminica lasatului sec de carne. Daca nu se respecta aceasta traditie, natura se razbuna aducand valuri de frig în toiul verii. Mai mult, femeile care nu respecta traditia si lucreaza în aceasta zi sunt pedepsite sa tremure ca piftia si „li se întoarce pomana” pe care au dat-o.

Alte traditii de Mosii de iarna

La cimitir se aprind cel putin doua lumanari. Credinciosii care fac pomeniri trebuie sa mearga la biserica de dimineata, ca sa participe la Sfanta liturghie. Abia dupa aceasta slujba mare se oficiaza si parastasul. Apoi, familia merge la cimitir, unde trebuie sa aprinda cel putin doua lumanari – numarul minim necesar, potrivit superstitiilor, pentru a încalzi sufletele mortilor. În Transilvania se pastreaza obiceiul ca pachetele duse la biserica sa contina, pe langa vinul si coliva obligatorii, bucatele preferate de cei pentru care se face pomana. Plus o prajitura cu specific local, numita „pupi” (un chec cu mere). Si în Banat se da de pomana un preparat caracteristic zonei – grau fiert cu branza si unt. În plus, în pachete se pune si friptura de porc. În Bucovina,pachetele contin obligatoriu placinte cu branza si se împart familiilor necajite, care au multi copii.Nu se mai fac nunti. Conform traditiei crestin ortodoxe, o data cu Lasatul secului de carne cununiile religioase ar trebui sa fie interzise. Noul sezon al nuntilor se va deschide dupa Duminica Tomii (23 aprilie).