SCANDAL IN JUSTITIE. Judecătoarea Dana Gârbovan explică cum DNA presa magistrații cu dosare fabricate

Judecătoarea Dana Gârbovan, președinta Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) a lansat într-o postare publică o analiză cutremurătoare a conferinței de presă susținută de Gheorghe Stan, șeful Secției de Cercetare a Infracțiunilor în Justiție.

Mesajul judecătoarei Dana Gârbovan:

„Datele prezentate de Gheorghe Stan, procuror sef al Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie (SIIJ), in seara zilei de 28.02.2019 sunt absolut socante:

– 1.422 dosare in curs de solutionare vizand judecatori sau procurori primite de sectie de la alte parchete;

– 70% din aceste dosare au fost deschise din oficiu;

– durata dosarelor este mai mare de 2 ani;

– majoritatea dosarelor deschise din oficiu sunt in legatura directa cu solutiile pronuntate!

Datele acestea demonstreaza practica parchetelor, inclusiv a DNA, de a deschide „din oficiu” dosare fata de judecatori pentru solutiile pronuntate si a le tine deschise cu anii, cu scop vadit de a pune presiune pe judecatori.

Inregistrarile de la DNA Oradea reconfirma acelasi lucru.

Gheorghe Stan a declarat ca: „La data la care a devenit operationala sectia, aceasta a preluat un numar de 1422 dosare in curs de solutionare, din care un procent de peste 70% au fost inregistrate ca urmare a unor sesizari din oficiu, dosare cu o vechime in sistem de cel putin 2 ani si care erau lasate in nelucrare.

Trebuie precizat ca majoritatea sesizarilor din oficiu SUNT IN LEGATURA DIRECTA DE CAUZALITATE cu solutiile pronuntate de magistrati, in special de judecatori, in dosarele instrumentate de acestia si indiferent de materia in care acestia judeca – civil sau penal -sau gradul de jurisdictie in care functioneaza.”

Abia acum avem cu adevarat o imagine a presiunii puse in toti acesti ani de DNA si alte parchete asupra judecatorilor printr-o actiune sistematica de deschidere de dosare din oficiu pentru solutiile pronuntate.

La aceasta actiune sistematica se adauga derapajele si abuzurile deja de notorietate.

Cifrele, seci si necrutatoare, arata o realitate care cu greu poate fi cuprinsa: sute de dosare deschise judecatorilor pentru solutiile pronuntate, pentru ca apoi cauzele sa ramana in nelucrare. Un mijloc de presiune – pentru ca alta explicatie logica nu exista – real, palpabil, o atingere adusa cu adevarat independentei justitiei de o gravitate fara precedent.

In raportul Comsiei de la Venetia, atat de des amintit zilele acestea, in analiza dedicata acestei sectii, se face urmatoarea afirmatie: „În același timp, pertinența exemplelor de abuzuri recente semnalate a fi fost comise de procurori (cazurile unor judecători investigați pentru conținutul hotărârilor lor judiciare), care au fost invocate drept justificare pentru nevoia înființării noi secții, a fost contestată.”

Teoria conform carora nu au existat abuzuri, ci doar cazuri izolate, ca nu au existat deficiente de sistem, ci doar derapaje individuale, este demontata de aceste cifre socante, ce demonstreaza folosirea unui mijloc sistematic si coordonat de presiune inimaginabil intr-un stat de drept: dosare penale deschise din oficiu impotriva judecatorilor pentru solutiile pronuntate.

Sistemul judiciar a reactionat de fiecare data cand s-a pus problema raspunderii judecatorilor pentru solutiile pronuntate, aratand ca acesta trebuie sa poata decide liber, fara teama ca va raspunde disciplinar, penal sau civil pentru hotararea pronuntata.

Va fi de urmarit reactia sistemului acum, cand astfel de presiuni asupra judecatorilor nu sunt doar teoretice, potentiale sau abstracte, ci se vede ca sute, poate mii de dosare penale au fost deschise din oficiu impotriva judecatorilor pentru solutiile pronuntate.

Cu privire la acest fapt, Curtea Constitutionala a concluzionat, prin Decizia 54/2018, urmatoarele:

„Curtea constată că, în principiu, interpretarea legii, evaluarea faptelor și a probelor efectuate de către un judecător în scopul soluționării cauzelor, nu poate să conducă la tragerea la răspundere penală a acestuia.

Curtea reține că organul de urmărire penală nu este scutit de responsabilitate, ci, din contră, acesta trebuie să aibă în vedere că orice acțiune a sa în această sferă poate avea ca efect știrbirea independenței justiției și a încrederii în justiție. Reglementările legale privind răspunderea judecătorilor nu pot fi utilizate abuziv pentru a exercita presiuni asupra judecătorilor atunci când aceștia examinează cauzele și, prin urmare, pentru a submina independența și imparțialitatea acestora.”

In concluzie, un lucru este cert: toate aceste actiuni sistematice de vadita presiune asupra justitiei au iesit la iveala tocmai in urma infiintarii acestei sectii, pe care unii o contesta pretinzand ca incalca independenta justitiei.”