„Scrisoare comună privind memoria europeană”. Klaus Iohannis, printre semnatari

Apare o nouă forţă! Cinci state au decis să se unească în fața amenințării pe care o prezintă Federația Rusă, subliniind că țara condusă de Vladimir Putin dorește să rescrie istoria.

Președinții Lituaniei și României, precum și prim-miniștrii Letoniei, Estoniei și Poloniei au semnat cu toții o „Scrisoare comună privind memoria europeană”, în care promit să contracareze încercările din ce în ce mai lașe ale Rusiei de a rescrie istoria pentru a se potrivi cu propria poveste distorsionată și imperialistă.

”Războiul brutal, neprovocat și nejustificat de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei semnalează ascensiunea autoritarismului care neglijează și chiar caută să distrugă ordinea internațională bazată pe reguli. Aceasta este o amintire alarmantă a unui trecut nu foarte îndepărtat, în special a crimelor comise de două regimuri totalitare crude ale secolului XX în Europa – nazismul și comunismul”, se arată în începutul scrisorii.

În scrisoarea respectivă se mai arată că ”fundalul și rădăcinile ideologiei regimului actual de la Kremlin reprezintă, în multe cazuri, o reflectare a predecesorilor Rusiei recente: URSS și Imperiul Rus”.

Uniunea Europeană trebuie să își intensifice eforturile pentru a combate încercările Rusiei de a rescrie istoria
Drept urmare, semnatarii scrisorii mai spun că țara condusă de Vladimir Putin ”nu a condamnat niciodată crimele sovieticilor, iar actuala sa conducere tolerează în mod deschis și chiar susține cu entuziasm moștenirea sovietică”.

”Este necesar să se intensifice eforturile la nivelul UE pentru a combate încercările Rusiei de a rescrie istoria și de a folosi narațiunile regimurilor totalitare în contextul războiului împotriva Ucrainei, prin utilizarea instrumentelor juridice, politice și de sensibilizare. Fără o evaluare exactă, onestă și cuprinzătoare a trecutului, nu vom putea preveni în mod eficient viitoarele crime de pe continentul nostru sau să le investigăm pe cele actuale din Ucraina”, se arată în scrisoare.

Pe acest fond, semnatarii scrisorii mai scriu că ”lumea democratică a condamnat în mod decisiv regimul nazist și i-a adus în fața justiției pe conducătorii și autorii acestuia. Lecțiile amare ale nazismului și crimele comise de regim au devenit o parte obligatorie a predării istoriei în sistemele noastre de învățământ. În același timp, memoria și cunoașterea crimelor sovietice nu și-au găsit încă locul potrivit în conștiința europenilor.”

Este nevoie de o conducere clară și vizionară
În scrisoarea acestora se mai arată că ”astăzi, mai mult ca oricând, este nevoie de o conducere clară și vizionară pentru a promova narațiunile europene de comemorare în întreaga UE, care, în cele din urmă, ar trebui să devină parte a programelor educaționale naționale ale tuturor statelor membre. UE se află în cea mai bună poziție pentru a-și asuma acest rol coordonat, iar un astfel de gest ar fi, de asemenea, oportun și extrem de relevant, având în vedere nivelul fără precedent de dezinformare și dezinformare din partea Rusiei, inclusiv în ceea ce privește aspecte legate de istoria europeană”.

La finalul documentului, cei doi președinți și cei trei prim-miniștrii au mai scris ”contăm foarte mult pe angajamentul și sprijinul dumneavoastră personal pentru aceste inițiative care ar putea fi abordate în cadrul Consiliului UE”, arată LSM.

Sursa: capital.ro