Se poate salva cea mai mare economie a Europei?

Tristețea a înlocuit ușurarea ca sentiment predominant despre Germania în rândul economiștilor. Experții avertizează cu privire la o nouă recesiune în cea mai mare economie a Europei, în ciuda faptului că a ieșit din criza energetică din iarna trecută într-o stare mai bună decât se temea inițial.

Problemele structurale de lungă durată, de la îmbătrânirea populației până la infrastructura degradată, au fost agravate de războiul din Ucraina, de creșterea ratelor dobânzilor și de șubrezirea comerțului mondial.Atât FMI, cât și OCDE se așteaptă ca Germania să fie cea mai slabă economie principală din lume în acest an. Cel mai bine vândut ziar tabloid din țară, Bild Zeitung, a tras recent un semnal de alarmă, titrând: „Ajutor, economia noastră se prăbușește”, în timp ce făcea apel la cancelarul Olaf Scholz să ia măsuri.

Cea de-a patra economie a lumii a stagnat în cele trei luni până în iunie, după ce în precedentele două trimestre a înregistrat o contracție – înregistrând performanțe inferioare tuturor marilor săi rivali. Un motiv important este încetinirea globală a industriei prelucrătoare, care afectează Germania în mod disproporționat, deoarece acest sector contribuie cu o cincime din producția sa globală – un nivel similar cu cel al Japoniei, dar aproape dublu față de cel al SUA, Franței și Regatului Unit.

Oliver Holtemöller, șeful departamentului de macroeconomie de la Institutul de Cercetare Economică din Halle, a declarat că prețurile mai mari la energie și tensiunile comerciale declanșate de invazia pe scară largă a Rusiei au avut un impact acut. S-a adăugat costul ridicat al capitalului și lipsa de lucrători calificați.

Prețurile la gaze și electricitate în Germania s-au retras față de anul trecut. Însă rămân mai mari decât în multe țări iar producția din sectoarele industriale germane cu consum mare de energie, cum ar fi produsele chimice, sticla și hârtia, a scăzut cu 17% de la începutul anului trecut, ceea ce sugerează pierderi permanente.

„Perspectivele pentru industria germană sunt sumbre”, a avertizat Franziska Palmas, analist senior la consultanța Capital Economics. Consensus Economics estimează că produsul intern brut al Germaniei va scădea cu 0,35% în acest an – o inversare față de creșterea ușoară pe care o preconiza în urmă cu trei luni.

Germania și-a revenit mai repede din criza financiară din 2008 decât restul zonei euro, în condițiile în care comerțul global a crescut, iar membrii sudici ai blocului s-au confruntat cu crize bancare și ale datoriilor suverane.Însă, de atunci, liderul a devenit un întârziat. PIB-ul german a depășit abia în iunie nivelurile anterioare pandemiei, în timp ce zona euro a depășit cu 2,6% acest nivel.

Competitivitatea țării a fost constant erodată de creșterea costurilor cu forța de muncă, de impozitele ridicate, de birocrația sufocantă și de lipsa de digitalizare a serviciilor publice, au declarat experții. Acest lucru este evidențiat de faptul că Germania a coborât în clasamentul competitivității realizat de școala de afaceri IMD, ajungând pe locul 22 din 64 de țări importante – de pe locul 10 în urmă cu un deceniu.

Institutul ZEW a catalogat recent Germania drept „o țară cu o fiscalitate ridicată pentru investiții”, subliniind că rata efectivă de impozitare a profiturilor companiilor, de 28,8%, a fost cu mult peste media UE de 18,8% anul trecut.

Unii economiști sunt de părere că Germania nu va continua să înregistreze performanțe scăzute pentru mult timp, mizând pe faptul că dificultățile sale ciclice se vor atenua pe măsură ce prețurile energiei se vor tempera și exporturile către China își vor reveni.

Alții sunt mai pesimiști. „Țara are nevoie de un plan de reformă și de investiții atotcuprinzător”, a declarat Carsten Brzeski, șeful global al departamentului macro al băncii olandeze ING. „Dar suntem departe de a-l obține”.