Șef SRI, antecameră 6 ore la comandantul Armatei a II-a după o acțiune ilegală de filaj

Deși primele semnale clare de implicare ale Serviciului Român de Informații în politică au apărut în anul 2012, confirmate după referendumul de demitere a președintelui Traian Băsescu, mărturiile unor oameni implicați direct dovedesc că luptele între servicii și oamenii politici, dar și comploturile dintre aceștia, datează încă de la înființarea SRI și nu diferă de practicile vechii Securități.

În urmă cu aproape cinci ani, un buzoian, general de brigadă (r), făcea dezvăluiri senzaționale despre implicarea Serviciului Român de Informații în politică încă de la înființare și despre lupta dintre SRI și serviciile de informații ale Armatei. Generalul Stan Petrescu, aflat mulți ani în structurile de conducere ale Contraspionajului Mi­litar, dezvăluia, în premieră, cum filajul SRI a fost prins la Buzău în timp ce urmărea unul dintre cei mai importanți generali din Ministerul Apărării Națio­nale.

Dezvăluirile veneau pe fondul scandalului declanșat atunci de președintele Traian Băsescu privind candidatul la Președinție care ar fi fost ofițer acope­rit al unui serviciu de informații și ale dezvăluirilor făcute de fostului jurnalist Robert Turcescu, acum parlamentar PMP, care a spus că a fost ofițer acoperit infiltrat de serviciul secret al Armatei în presă.

Ofițer de rang înalt al armatei române, cu vechi state pe linia contraspionajului militar, generalul de brigadă (r) Stan Petrescu, fost director adjunct al direcției protecție și informații militare a MApN între 1999 – 2000 și locțiitor al Direcției de Cercetare Informații din SMG (2001-2002), a dezvăluit în 2014, în premieră, pentru ,,Ziua Veche” cum filajul SRI a fost prins în timp ce urmărea unul dintre cei mai importanți generali din Armata Română, tot buzoian, dar și cum SRI-ul condus de Virgil Asztalos (alias Virgil Măgureanu) s-a implicat în politică imediat după ,,re­voluție” în beneficiul lui Ion Iliescu și a “emanaților” care puseseră mâna în mod brutal pe puterea din România.

Generalul Petrescu este unul dintre cei care i-a cunoscut foarte bine pe cei doi generali implicați în evenimentele din decembrie 1989: ștefan Gușă – șeful Marelui Stat Major și Iulian Vlad – șeful Securității Statului, deși, până acum, documentele oficiale nu au făcut lumină în ceea ce privește raportul dintre cei doi în cursul desfășurării evenimentelor din 1989 și după.

Există opinii și dovezi privind gestul de imens curaj al generalului Ștefan Gușă care s-a situat public pe poziție antisovietică, în timp ce, generalul Iulian Vlad s-a ocupat mai mult de temperarea subordonaților săi scăpați de sub control, deoarece în acele momente confuze era extrem de dificil să mai conduci o asemenea instituție, pornită în degringoladă ca urmare uriașei sale impopularități, în fața unui întreg popor.

În interviul pentru ,,Ziua Veche”, generalul de brigadă (r) Stan Petrescu povestește despre implicarea generalului Ștefan Gușă și a generalul Iulian Vlad în evenimentele fierbinți de atunci, dar și despre un moment mai puțin plăcut pentru primul director al SRI, Virgil Măgureanu, născut Imre Asztalos, petrecut chiar în sediul Armatei aII-a de la Buzău, actuala Divizie 2 Infanterie Getica.

„Ce să cred? Cred ceea ce cred toți românii de bună credință. Generalul Gușă, pe care l-am slujit cu devoțiune până-n clipa când a închis ochii, a făcut dovada clarviziunii sale și a patriotismului său neîndoielnic nu numai în focul evenimentelor, ci în toată cariera sa militară de excepție. În ciuda faptului că noul emanat (n.n. – Ion Iliescu) cu studii la Moscova cerea în ascuns ajutor cu trupe de la mentorii săi cominterniști, generalul ștefan Gușă a rostit public precum un stentor, fără teamă, că «România nu are nevoie de ajutor sovietic» “, declară generalul de brigadă (r) Stan Petrescu.

Acesta mai povestește și rolul nociv pe care fostul șef al Securității, Iulian Vlad, l-a avut în evenimentele din decembrie 1989, acesta jucând de parte puciștilor conduși de Ion Iliescu.

„Iulian Vlad l-a abandonat, fără rezerve, pe dictatorul căruia îi lingea mâna zilnic până când n-a mai putut… Generalul Vlad, ca toți foștii șefi ai structurilor de securitate din fostele țări socialiste, a condus acțiunea de supraveghere operativă a unui întreg popor și a gestionat represiunea față de cetățenii incomozi aproape până la finele lunii decembrie din anul 1989. La evenimentele din decembrie a făcut pe dracul în patru spre a salva pielea lui și pe a altora de teapa lui, folosindu-l în această acțiune, drept paravan, pe popularul general Ștefan Gușă.

În perioada primelor momente din 1989, generalul Iulian Vlad l-a ținut de vorbă pe generalul Gușă la Comitetul Central pentru ca puciștii să organizeze la MApN preluarea puterii de la generalul Stănculescu. Adică exact în locul unde ar fi trebuit să se găsească și să conducă Armata generalul Gușă împreună cu statul său major.

Generalului Gușă, i s-au tăiat legăturile de transmisiuni cu restul armatei de la punctul de comandă mobil, iar șeful autostației de transmisiuni, un subofițer loial șefului marelui stat major, a fost rănit prin împușcare.

Ca să nu mai spun că mai mulți generali filoruși l-au trădat pe timpul evenimentelor, dând ascultare centrului de putere în curs de coagulare, și tăindu-i generalului Gușă orice legături cu trupele, generalii trădători oferindu-și serviciile noii puteri. Aceasta a fost «recunoștința» fostei securități care, la evenimentele din Decembrie 1989, a fost protejată de armată spre a nu fi linșată de proprii compatrioți….

Foștii subordonați ai generalului Iulian Vlad, în frunte cu Virgil Măgureanu și alții, «l-au iubit» atât de mult pe clarvăzătorul care-i salvase de furia populară încât au organizat și pus filajul proaspătului înființat SRI pe urmele generalului Gușă. Totul s-a făcut cu știința și din ordinul lui Ion Iliescu. Această întâmplare, să-i zicem nostimadă cu hoții și vardiștii, ca și altele, merită povestită.

Prin 1993, cu o echipă de contraspioni militari, am reușit a deconspira filajul colegilor de la SRI pe comunicația Buzău – Iași, comunicație pe care comandantul Armatei a II-a de la Buzău se deplasa spre Divizia Mecanizată din capitala Moldovei – Iași.

Bieții filatori sereiști prinși de echipa mea se plângeau în fața comandantului Armatei a II-a că dacă îi va trece în rezervă pentru vina de a executa o misiune de filaj rămân familiile pe drumuri. Că abia s-au înființat și că ei sunt executanți de ordine și că nu au făcut niciun rău, ci primiseră ordin de sus, de la cei mari, să-l protejeze pe bravul general, prin filaj, ca și cum bravul general nu avea destule forțe proprii să-l protejeze. Ne-am tre­zit râzând mefistofelic, la auzul unor asemenea bazaconii și enormități debitate din gurile unor năpăstuiți ai sorții, înfricoșați la culme de încărcătura momentului.

Le-au fost confiscate aparatura de înregistrare video, destul de nouă, aparatele foto, dar și numeroase legitimații de acoperire. Apoi, am ­vizio­nat înregistrările filatorilor, înregistrări făcute pe întreg parcursul Buzău-Iași. SRI-ul, la aflarea veștii, s-a alarmat pe tot lanțul comenzii, adică de la Director și până la Președinție, pentru cele întâmplate, în timp ce eu lansasem fumigena, prin­tre informatorii lor, că vom invita ziarele spre a lua la cunoștință de preocupările anticonstituționale ale colegilor de la SRI”, povestește Stan Petrescu.

,,Telefoanele operative zbârnâiau în toate sensurile în biroul comandantului Diviziei de la Iași, iar gene­ralul Gușă nu putea înțelege că la doar câțiva ani de la evenimente, SRI-ul, urma­șa instituției lui Iulian Vlad, pe care unii l-au definit ca un clarvăzător, se ocupa cu supravegherea informativ-operativă a celui mai iubit și popular gene­ral al armatei, Ștefan Gușă.

Lupta dintre servicii și armată continua, și din nenorocire, nu a încetat nici acum.

Măgureanu, intuind ce s-a întâmplat cu filajul lui, l-a sunat pe linie directă pe generalul Gușă, dorind <respectoase clarificări> în legătură cu cele întâmplate. Sintagma îi aparține Măgu­reanului”.

Redau dialogul:

Gral. Ștefan Gușă: ,,Ascultă Măgurene! Ești la curent cu cele întâmplate? Mâine la prima oră să fii la mine în poziția de drepți, în fața cabinetului meu de la Armata II-a din Buzău, unde urmează să-ți iei legitimațiile de acoperire ale amărâților tăi filatori și să-ți ceri scuze, nu mie, ci conștiinței tale murdare, pentru tot răul făcut acestei țări. Ai înțeles?”.

Virgil Măgureanu (n.n., numele său real este Virgil Asztalos): ,,Da! Să trăiți domnule ministru Gușă”.

,,A doua zi, Virgil Măgureanu, ditamai directorul SRI, a făcut antecameră la generalul comandant al Armatei II-a din Buzău, mai bine de 6 ore, sperând, în tot acest timp de frământare, ca tot ceea ce a fost surprins pe camerele de filmat (filajul SRI asupra lui Gușă), să nu apară în presă.

Pe timpul așteptării, cu calm și cu o voce mieroa­să, directorul SRI m-a abordat în câteva rânduri, dorind să-l introduc mai repede la general și promițându-mi, printre altele, că dacă mă transfer la SRI voi ajunge general în doi timpi și trei mișcări. Evident, că nimeni nu ar fi îndrăznit să-l părăsească pe bravul general Gușă, în acele momente tensionate.

Acest eveniment a demonstrat faptul că SRI-ul dorea să calce pe urmele predecesorilor, încercând să controleze totul, inclusiv Armata”, mai spune Petrescu.

Marea luptă a lui Măgu­reanu și următorilor a fost să diminueze influența armatei în sfera politicii și în mentalul populației, motiv pentru care, în timpul care a urmat, au fost aduși la conducerea ministerului apă­rării miniș­tri obedienți politic și controlați de serviciile de informații, așa-zis civile.

,,Au mai fost filați, cu alte ocazii, ministrul Spiro­iu, generalul Degeratu și alți militari. Ceea ce dovedea că puciștii se temeau de armată ca dracul de tămâie”, spune generalul de brigadă (r) Stan Petrescu.

Pe 13 iunie 2017, Virgil Măgureanu a fost trimis în judecată alături de Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Miron Cozma și alții, pentru infracțiuni contra umanității.

Generalul Gușă trebuia arestat din ordinul lui Iliescu și al lui Roman

Acesta mai dezvăluie că după îndepărtarea generalului Stefan Gușă de la Marele Stat Major la Cluj, Ion Iliescu și Petre Roman a comandat chiar arestarea acestuia.

„Iliescu și Roman, fiind informați de atitudinea antisovietică a generalului Gușă și temători față de popularitatea sa crescândă în rândurile militarilor, au manevrat lucrurile în așa fel încât generalul Gușă să fie înlăturat de la nivelele înalte de decizie ale Armatei. Motivul pentru presă, rostit de Petre Roman, a fost unul infantil: generalul Gușă ar fi fost «foarte obosit și căzut psihic».

Ca atare, generalul Gușă a fost trimis la Cluj în vederea arestării de către generalul de justiție Gheorghe Diaconescu, fost procuror general adjunct al RSR, acțiune care a eșuat și la auzul căreia tanchiștii de la Turda au pornit motoarele blindatelor spre a ocupa Clujul, cel însărcinat cu odioasa misiune de arestare a luat-o la fugă și alerga cât îl țineau picioarele, sau pneurile unei Dacii amărâte. Acest ins în uniformă de justiție a fost folosit de autorul genocidului din decembrie, Ion Iliescu și camarila sa, pentru ștergerea urmelor de la «revoluție». În bună parte s-a reușit…

De la Cluj, Ștefan Gușă, a fost mutat la Buzău, spre a se face loc unui general loial agentului rus Nicolae Militaru, general Paul Cheler, zis Papașa, născut la Ripiceni, localitate aflată pe malul drept al Prutului.

Trebuie să știți că atâta timp cât generalul ștefan Gușă a fost la comanda Armatei a II-a de la Buzău, Ion Iliescu, în calitate de președinte, nu a vizitat unitățile militare subordonate acelei armate și cu toate că acesta a sosit, adeseori, în garnizoana Buzău nu a fost primit la sediul Comandamentului Armatei a II-a…”, spune generalul Stan Petrescu.