Seful SRI, despre legile Big Brother, puterea serviciilor si ofiteri acoperiti: „Sunt o arma exceptionala”

Legile „Big Brother” si cea privind cartelele prepay nu extind monitorizarea si nu permit accesul la continutul comunicatiilor telefonice sau electronice fara mandat de la judecator, da asigurari directorul SRI, George Maior.

Intr-un interviu acordat in exclusivitate Ziare.com, George Maior a explicat care sunt intentiile in privinta noii forme a legii retentiei datelor si a cartelelor prepay si la ce date va permite accesul fara mandat de la judecator legea securitatii cibernetice: „nu putem sa actionam in scop preventiv in aceasta era cu mijloacele lui Sherlock Holmes”.

Directorul SRI a raspuns acuzatiilor potrivit carora serviciile secrete din Romania ar fi prea puternice si prea putin controlate si a facut clarificari in scandalul ofiterilor acoperiti: „exista un regim de incompatiblitati la care tinem foarte mult in operarea acestei arme exceptionale.”

Dupa atentatele de la Paris in Romania a fost reluata intens discutia despre pachetul de legi numite generic „Big Brother” si cea a cartelelor prepay. Francezii au aceasta legislatie si la ce le-a folosit?

Le-a folosit in prevenirea multor atentate. Dar n-as folosi termenul „big brother”. E vorba despre un pachet de legi absolut necesare. Legea privind retentia datelor exista si functioneaza in toate statele europene. Lipsa ei slabeste operational posibilitatea seviciului de a investiga, de a actiona preventiv.

Nu e un proiect de lege care sa extinda monitorizarea. El ne va da instrumente analitice de a corobora anumite date in situatia in care am avea in vedere asemenea evenimente in viitor pe teritorul Romaniei.

Nu am inceput acum dezbaterea pe aceste legi. Dezbaterea e de multa vreme, imediat ce Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionala Legea retentiei datelor. Dar si Curtea Constitutionala spune ca e nevoie de aceasta lege.

Am inteles decizia CCR, considerentele pentru care a fost declarata neconstitutionala si incercam sa remediem aspectele avute in vedere de Curte. Este vorba de a avea o lege pusa in acord cu exigentele CCR, nu una care sa amplifice capacitatea de monitorizare, asa cum s-a spus. Este o lege democratica, utilizata in toate tarile europene.

Legea retentiei datelor exista in toate statele UE?

Bineinteles. Exista si o directiva europeana in acest sens.

Dar Directiva 24/2006 a fost invalidata de Curtea de Justitie a UE tocmai pe motiv ca reprezinta o imixtiune in viata privata si in confidentialitatea datelor personale.

In formula initiala. Dar necesitatea exista si statele au remediat problemele. Noi nu avem legea. Nu facem acum decat sa ne punem de acord si cu aceste exigente europene legate de problema securitatii europene in general.

Vad ca problema este pusa in termeni antitetici – securitate vs libertate. Nici vorba de asa ceva. Este vorba despre securitate pentru cetateni intr-un stat democratic. Si ea este o premisa fundamentala pentru exercitarea drepturilor si libertatilor intr-un stat european, inclusiv dreptul la intimitate si la libera exprimare.

Daca se va petrece un eveniment dramatic in Romania, cu pierderi de vieti omenesti, ce impact emotional, economic, politic va avea asupra functionarii statului roman? Vedeti asta si in Franta.

Teama e ca datele obtinute ar putea fi folosite si in alt scop decat garantarea securitatii cetatenilor in cadru democratic, in conditiile in care chiar fostul presedinte Traian Basescu spunea la final de mandat ca serviciile sunt prea puternice si prea putin controlate

Nu a existat, mai ales in istoria ultimilor 10 ani ai SRI, vreo problema legata de folosirea abuziva a unor date, informatii, de ilegalitati, si asta inclusiv datorita unui control juridic intern bine pus la punct.

Noi dorim, inclusiv pentru legitimitatea noastra, sa existe un control judecatoresc foarte clar pe actiunile noastre si el exista. As vrea sa subliniez ca nu exista riscul de folosire abuziva a acestor instrumente absolut necesare pentru orice serviciu de informatii.

Traim in era comunicatiilor, era electronica. Aceste instrumente sunt folosite de teroristi, de exponenti ai crimei organizate. Pentru ca oamenii sa traiasca in liniste, sa-si duca in siguranta copiii la scoala, nu putem sa actionam in scop preventiv in aceasta era cu mijloacele lui Sherlock Holmes. Chiar daca inteligenta detectivistica exista, ea trebuie coroborata cu instrumentele noi ale tehnologiei.

Pledez pentru aceasta lege inclusiv in numele libertatii si al drepturilor omului, evident avand in vedere ce a spus CCR. Punem lucrurile la punct sub aspectul exigentelor Curtii.

Nici legea cartelelor prepay nu reprezinta o extindere a monitorizarii?

Nu se extinde monitorizarea asupra convorbirilor private. Pur si simplu trebuie sa existe o evidenta a celor care cumpara aceste cartele anonimizate, asa cum exista in foarte multe state europene. N-as spune ca exista un standard, dar o practica exista. Mergeti in Germania, in Marea Britanie si incercati sa luati o asemenea cartela. Nu se poate fara un act de identitate.

Aceasta chestiune ne-ar ajuta mult in situatia unei amenintari la adresa securitatii nationale, ca sa avem viteza necesara ca sa intervenim rapid. Altfel actionam detectivistic, mult mai lent.

Oamenii se tem ca aceste legi, a retentiei datelor si a cartelelor prepay, v-ar da acces si la continutul convorbirilor.

Nu. Foarte clar, nu la continut. Ci la o istorie a datelor pe o perioada limitata care sa ne permita conexiuni in caz de criza, de amenintare terorista. Si politia e lipsita de un astfel de instrument vital. Pot estima ca va creste crima organizata in viitorul apropiat din cauza lipsei acestei legi, in ciuda eforturilor de a tine sub control acest fenomen, chiar in raport de state europene vecine.

In cazul legii securitatii cibernetice, atacata de PNL la CCR, exista marele repros ca veti avea acces la unele date fara a fi necesar un mandat de la judecator, ci doar in baza unei solicitari motivate.

Si aici este o confuzie. Nu exista o prevedere care sa elimine controlul judecatoresc din perchezitia informatica la nivel de cetatean. Noi vorbim la nivel de corporatii, in faza initiala. Daca ajungem la un computer individual, nu e posibila perchezitia fara mandat.

Corporatie inseamna servere?

Da. In momentul unui atac cibernetic din diverse ratiuni – fie din dorinta de a se culege date din institutii, adica spionaj in sens clasic cu mijloace moderne, fie in momentul unui atac pentru distrugerea unor retele de date ale statului roman – nu ai posibilitatea sa stii de unde vine acel atac si cum poti sa remediezi rapid situatia fara a discuta cu operatorul detalii legate de IP-uri. Cand ai un element concret, un IP concret, nu poti ajunge la perchezitie fara mandat judecatoresc.

Concret, ce date va da dreptul sa accesati fara mandat aceasta lege a securitatii cibernetice?

Doar date la nivel de operatori pentru a studia provenienta atacului si posibilitatea de a-l remedia.

Deci in prima faza mergeti doar pe urma IP-urilor?

Da. In prima faza. Dupa ce identificam provenienta sau un anumit computer de unde provin atacurile, deci cand e vorba de o persoana anume, atunci mergem cu mandat.

Aceste legi sunt importante si pentru sporirea capacitatii de analiza a statului roman in raport de unele interese strategice ale sale, inclusiv in perspectiva amenintarilor geopolitice din estul Europei, din perpectiva diplomatiei, a politicii economice a statului, pentru tratarea acestei vulnerabilitati interne legate de coruptie.

Eu un spectru mai larg de situatii care fac aceste legi necesare din perspectiva intereselor nationale.

Vorbeati de vulnerabilitatea statului legata de coruptie. Cat este ea de mare in acest moment?

Este mare in continuare. Desi s-au realizat progrese majore, ea persista ca element stategic de vulnerabilitate. Si are, dincolo de aspectele strict de legalitate, si efecte economice, si efecte asupra credibilitatii noastre in relatiile europene. Vedeti ca suntem in continuare cu MCV.

Colaborarea stransa dintre DNA si SRI a starnit unele suspiciuni. Au existat voci care au numit DNA „divizia penala a SRI”, suspectand ca anchetele ar putea fi, cumva, dirijate in anumite directii in functie de informatiile pe care le livreaza SRI.

Nu e un concept corect. Suntem institutii separate ca misiune si identitate. Este normal ca din punctul de vedere al suportului informational pentru acest fenomen, definit oricum ca amenintare la adresa securitatii nationale, sa sprijinim cu informatii DNA in anumite anchete si situatii. Dar DNA are si propriile resurse si actioneaza inclusiv in lumina altor factori cauzali.

Adesea ni se cere sprijinul tehnic, ceea ce e normal, avand in vedere complexitatea unor acte de coruptie sau crima organizata. Ni-l cere si Politia. SRI si DNA trebuie sa colaboreze.

Pare o colaborare mai stransa ca oricand.

In lipsa ei, in mod cert, nu s-ar fi putut obtine progresele realizate.

Aminteam si mai devreme, fostul presedinte Traian Basescu spunea ca serviciile secrete din Romania sunt prea puternice. Este concluzia unui sef de stat dupa 10 ani de mandat, care a starnit mari discutii si temeri.

Nu comentez ce spune un presedinte sau un om politic. Din perspectiva noastra, sunt servicii puternice, recunoscute in comunitatea internationala a serviciilor, atat din punctul de vedere al modului in care realizeaza misiunea clasica de contraspionaj, privind amenintarea cibernetica, mai noua mai sofisticata, de contraterorism, cat si al capacitatii de a furniza informatii clare, utile partenerilor nostri.

Da, suntem servicii puternice, dar in limita trasata de cadrul legal. Niciodata nu s-a depasit aceasta limita. Suntem atat de puternice cat ne permite legea.

Fostul presedinte reprosa si controlul deficitar asupra serviciilor de informatii.

In privinta controlului, avem saptamanal inclusiv vizite inopinate de la comisia de control in unitati diverse, unele sensibile, de contraspionaj. Suntem printre putinele servicii din tara care merg la comisie si raspund la intrebari despre legalitatea actiunilor, prezentam rapoarte in Parlament.

Si anul trecut am prezentat rapoartele, au fost dezbatute, aprobate. Directorul este numit la propunerea presedintelui, de catre Parlament, ceea ce e o masura de control suplimentar.

Justitia are control asupra serviciului prin necesitatea de a autoriza mijloace exeptionale de actiune ale serviciului, cum sunt interceptarile. Nu cred ca suntem un serviciu necontrolat la cele mai inalte exigente.

A fost o campanie electorala in mare masura despre ofiteri acoperiti din presa, din politica. Totusi, care este totusi situatia din acest punct de vedere?

Ofiterii acoperiti sunt un mijloc exceptional al serviciilor de informatii, o arma specifica serviciilor de informatii, folosita de toate serviciile pentru cresterea capabilitatii de aparare a securitatii nationale. E pacat ca se discuta foarte mult de el. Nu facem nimic in afara unui cadru legal.

Exista o lege care defineste clar posibilitatea, exista un regim de incompatiblitati la care tinem foarte mult in operarea acestei arme exceptionale, suntem in cadru legal. E necesara pentru indeplinirea misiunii noastre.

A fost afectata imaginea serviciilor de acest scandal?

Intotdeauna cand este discutata politic o asemenea situatie apar intrebari. Legitime, de altfel. Vad insa ca nivelul de credibilitate a serviciilor este foarte ridicat la nivelul opiniei publice. Si acest lucru imi spune ceva.

Exista agenti ai unor servicii de informatii straine in presa si politica romaneasca?

As spune clar ca nu.

Ati lansat recent ideea fuziunii SRI si SIE. Nu s-ar crea astfel o structura cu mult prea puternica si greu de controlat?

A fost o abordare conceptuala, nu este o intentie, nici nu am posibilitatea sa realizez acest lucru. Tin mult la colegii din SIE, sunt foarte profesionisti si chiar intr-un asemenea context si-ar pastra identitatea si misiunea, bineinteles.

Evenimentele recente din Franta si altele, care din pacate vor veni, impun o colaborare foarte stransa intre serviciile interne si externe, pentru ca granita dintre intern si extern s-a estompat. Necesitatea unei colaborari mult mai structurate este o tema de discutie si la nivel european.

Exista state care opereaza in acest mod, Spania, Olanda. Vedeam critici in presa pe linia antidemocratica a acestei propuneri, dar banuiesc ca Spania, Olanda, statele nordice sunt tari cu traditie democratica. Nu reiau discutia, a fost o abordare conceptuala intr-o carte. Cred ca o carte nu dauneaza.

Inainte de campania electorala ati declarat ca va veti depune mandatul pe masa viitorului presedinte. Intentionati sa o faceti sau ati facut-o deja?

Daca am spus public acest lucru, mesajul meu a fost clar. Am vazut ce a declarat si presedintele Iohannis si nu vreau sa mai continui cu aceasta tema artificiala, cum a fost definita de presedinte.