Separatistii transnistreni au inceput “razboiul financiar” cu scolile cu predare in limba romana

Chiar daca inca o serie de scoli cu predare in limba romana rezista in regiunea separatista transnistreana, Tiraspolul marseaza pe o strategie de sufocare economica care, inevitabil, va conduce la inchiderea acestor institutii de invatamant.

Astfel, separatistii transnistreni vor ca gimnaziului “Mihai Eminescu” din Corjova sa achite lunar suma de 42 de mii de lei moldovenesti (peste 2.500 de euro) drept chirie pentru spatiile in care desfasoara procesul de studii in limba romana, transmite Karadeniz Press.

“Nicio institutie de invatamânt din Transnistria, cu exceptia celor de stat, nu este scutita de taxa de arenda. Aici nu este vorba despre politica. Este vorba despre un contract incheiat intre parti, care a expirat. Acestea sunt conditiile pentru un nou contract. Sa nu facem din tantar armasar”, a declarat recent seful Departamentului de Externe de la Tiraspol, Nina Stanski, citat de televiziunea Publika.

In schimb, Chisinaul inca spera ca aceasta problema sa se rezolve pe cale diplomatica. “Nu trebuie de facut din tântar armasar, dar pot confirma ca institutiile abilitate de la Chisinau, care trebuie sa se ocupe de asta, se ocupa deja. Nu putem pune la indoiala faptul ca elevii de la Corjova invata, ca procesul de studii se desfasoara normal. si ca meritul este al autoritatilor de la Chisinau”, a adaugat vicepremierul pentru Reintegrare, Eugen Carpov.

Pretinsa sefa a diplomatiei transnisterne, Nina Stanski, a scris pe contul sau de Facebook ca una dintre problemele cu aceste scoli se refera la subordonare si finantare. „O alta problema sunt activitatile economice ale acestor institutii. Daca nu vor sa functioneze intr-un cadru legal al Transnistriei si vor sa se subordoneze Ministerului Educatiei al Moldovei, atunci Guvernul de la Chisinau sa se preocupe in a le asigura activitatile economice si finantarea”, a scris Stanski.

Transnistria, fâşie de pământ între Nistru şi Ucraina, este privită la nivel internațional ca o regiune a Moldovei, dar în fapt s-a autoptoclamat ca teritoriu de sine stătător sub numele de “Republica Moldovenească Nistreană”, cu capitala la Tiraspol, în data de 2 septembrie 1990. La 25 august 1991 sovietul suprem al RMN a adoptat Declarația de Independență a noii republici. La două zile distanţă, pe 27 august 1991, parlamentul de la Chişinău a adoptat Declarația de Independență a Republicii Moldova, al cărei teritoriu cuprindea și raioanele din stânga Nistrului. Acest lucru a dus la tensiuni în regiune şi chiar la un scurt război, în 1992, în urma căruia şi-au pierdut viaţa aproximativ 1.500 de persoane. În acel conflict au luptat de prartea separatiştilor Armata a 14-a de gardă sovietică, dar şi voluntari ruşi sau ucrainieni. La 21 iulie 1992 a fost semnat un acord de încetare a focului.

Conform recensământului din 2004, 32 la sută din locuitori s-au declarat români sau moldoveni, dintr-un total de peste 550.000.

Transnistria supravieţuieşte economic în special datorită ajutorului acordat de Moscova şi traficului de arme. Regiunea continuă să aibă pe teritoriul său trupe militare “de menţinere a păcii” ruseşti. Nicio ţară din lume nu a recunoscut independenţa autoproclamată a acestui teritoriu. Sursa: FrontPress.ro