Și dacă, totuși, Rusia decide să folosească bomba nucleară în Ucraina?! Calculele unui scenariu horror pentru omenire

Toate instalațiile centrale de depozitare a armelor nucleare din Federația Rusă se află în subordinea celei de-a 12-a Direcții din cadrul Ministerului Apărării. Cunoscute sub denumirea „Obiect S”, aceste situri (depozite) nucleare sunt împrăștiate în toată Rusia, fiind pline cu mii de focoase nucleare și bombe cu hidrogen cu o mare varietate a forței explozive. De câteva săptămâni, evenimentele din jurul conflictului ruso-ucrainean au escaladat retorica utilizării bombei atomice și, chiar dacă unii lideri politici (inclusiv de la Moscova) dau asigurări că nu se va ajunge acolo, sunt motive de frică și îngrijorare.

Dacă, totuși, Vladimir Putin decide să folosească bomba nucleară în așa-zisul război din Ucraina? Toate calculele arată că am fi într-un scenariu horror pentru omenire.

Depozitul „Belgorod-22”, pisica arătată Kievului
Pavel Podvig a fost directorul Proiectului forțelor nucleare ruse și cercetător la Institutul de Fizică și Tehnologie din Moscova. Acum, coordonează un ONG cu sediul la Geneva. El afirmă că rachetele balistice cu rază lungă de acțiune desfășurate pe uscat și pe submarine sunt singurele arme nucleare disponibile pe care Rusia le poate utiliza.

Dacă Putin decide să atace Ucraina folosind o armă nucleară cu rază scurtă de acțiune (armele tactice, despre care se tot bat câmpii la Antena 3), ea va trebui scoasă din depozit, să zicem „Belgorod-22”, aflat la mai puțin de 50 km de granița cu Ucraina, și transportată într-o bază militare. Va dura câteva ore pentru ca pregătirile de lovitură să fie gata – focoasele trebuie împerecheate cu rachete de croazieră (sau rachete balistice), e nevoi ca bombele cu hidrogen să fie încărcate în avioane etc.

Cel mai probabil, America va observa mișcarea acestor arme în timp real: prin supraveghere prin satelit, cu ajutorul camerelor ascunse pe și lângă drumurile publice din Rusia, grație activității agenților de spionaj din teren etc.

Analiștii vorbesc despre mai multe scenarii privind modul în care Putin ar folosi arma nucleară: 1. O detonare în Marea Neagră, fără a provoca victime, dar demonstrând că are voință să treacă pragul nuclear, 2. O lovitură de decapitare a conducerii de la Kiev printr-un atac asupra buncărelor unde se ascund Zelenski și șefii Armatei, 3. Un atac nuclear asupra unei ținte militare ucrainene – o bază aeriană sau un depozit de aprovizionare cu arme furnizate de NATO, 4. Ștergerea de pe fața Pământului a unui oraș, provocarea de victime în masă și crearea de teroare pentru a precipita o predare rapidă a Kievului, cam ce au făcut americanii la Hiroshima și Nagasaki.

Și acum vine întrebarea de o importanță existențială: ce ar trebui să facă SUA în cazul ăsta?

Criza rachetelor din Cuba și teroarea de atunci
Președintele Joe Biden a precizat că orice utilizare a armelor nucleare în Ucraina ar fi „complet inacceptabilă” și ar avea „consecințe grave”. Dar el nu a fost în stare să și spună în ce constau aceste consecințe – vor intra SUA în război de partea lui Zelenski?

Riscul unui război nuclear este la fel de mare cum a fost în „Criza rachetelor cubaneze”.

În octombrie 1962, Sam Nunn era un tânăr de 24 de ani care tocmai obținuse un loc de muncă în cadrul Comitetului serviciilor armate ale Camerei Reprezentanților. Când a ajuns la Baza Aeriană Ramstein, din Germania, în punctul culminant al crizei rachetelor cubaneze, el a văzut acolo avioanele de vânătoare ale NATO parcate lângă piste, fiecare fiind încărcat cu o singură bombă cu hidrogen, gata să zboare spre URSS. Piloții stăteau pe scaune chiar pe pistă, lângă avioanele lor, zi și noapte, așteptând doar ordinul de decolare. Aveau suficient combustibil doar pentru o misiune cu sens unic! Comandantul Forțelor Aeriene americane din Europa i-a spus atunci „civilului” venit de la Washington că, dacă va începe un război cu rușii, piloții săi vor trebui să-și ridice avioanele de la sol în mai puțin de 10 minute! De ce? Pentru că Baza Aeriană Ramstein ar fi una dintre primele ținte NATO distruse de un atac nuclear sovietic.

Așa era atunci, în mod cert că așa a rămas și azi!

În timpul crizei rachetelor cubaneze, președintele John F. Kennedy și liderul rus Nikita Hrușciov au fost aproape să declanșeze un război nuclear din cauza neînțelegerilor, a comunicărilor greșite și a erorilor de interpretare. Într-un final, diplomația a reușit să închidă cu bine această criză.

Trei lucruri fundamentale sunt esențiale pentru evitarea unei catastrofe nucleare: lideri raționali, informații exacte date de serviciile secrete și zero gafe în interpretarea lor!

Ce va face America
Dacă Rusia folosește o armă nucleară în Ucraina, SUA trebuie să reacționeze. Dar cum să o facă?!

Unii spun că represaliile nucleare ar trebui să fie ultima soluție. Mai degrabă, drept pedeapsă, America ar putea să scufunde întreaga flotă rusă la Marea Neagră sau impună o zonă de interdicție aeriană deasupra Ucrainei.

Numărul victimelor ar trebui să determine gravitatea răspunsului american, dar orice escaladare ar trebui să se desfășoare exclusiv cu arme convenționale, afirmă Nunn, astăzi deputat în Congresul SUA.

Cert este că presiunea asupra lui Putin de a ataca liniile de aprovizionare către Ucraina din țările NATO va crește, cu cât acest război va continua mai mult”. Dar un atac rus (intenționat sau accidental) asupra unei țări NATO ar putea fi începutul celui de-Al Treilea Război Mondial, asta-i clar!

Scenariile aflate pe masa lui Biden
În 2016, membrii echipei de securitate națională a președintelui Barack Obama au pregătit o simulare de război, în care Rusia invadează una dintre cele trei țări baltice membre NATO (Estonia, Lituania sau Letonia) și apoi folosește o armă nucleară tactică împotriva forțelor NATO de acolo pentru a pune capăt conflictului în condiții favorabile și cât mai rapid.

Două grupuri de oficiali din intelligence-ul militar au ajuns la concluzii foarte divergente cu privire la ceea ce ar trebui să facă Statele Unite.

Comitetul șefilor din Consiliul Național de Securitate (inclusiv ofițeri CIA și membri ai șefilor de Stat Major) a decis că America nu are de ales decât să riposteze cu arme nucleare. Orice alt tip de răspuns ar arăta o lipsă de hotărâre, i-ar afecta credibilitatea și ar slăbi NATO. Și acum cade „bomba””! Alegerea unei ținte nucleare adecvate s-a dovedit dificilă – o lovitură asupra soldaților ruși de pe frontul baltic ar ucide civili nevinovați într-o țară NATO, iar lovirea țintelor din interiorul Federației Ruse ar putea escalada conflictul într-un Armaghedon nuclear. În cele din urmă, experții Consiliului Național de Securitate au recomandat un atac nuclear asupra Belarusului! Minskul a avut „ghinionul” de a fi un aliat al Moscovei, chiar dacă nu a jucat niciun rol în invazia asupra respectivei țări baltice!

Pe de altă parte, cealaltă tabără care i-a prezentat lui Obama un scenariu a venit cu un răspuns diferit. Colin Kahl, care la acea vreme era consilier al vicepreședintelui Biden, a susținut că răzbunarea cu o armă nucleară ar fi o greșeală uriașă, pierzându-se avantajul moral ridicat. Concret, el a opinat că ar fi mult mai eficient să se răspundă cu un atac cu arme convenționale și în același timp să întoarcă opinia mondială împotriva Rusiei printr-o propagandă mediatică fără precedent. Și Avril Haines a votat în favoarea acestui scenariu, iar ea este azi șefa tuturor serviciilor americane de informații!

Cu alte cuvinte, dacă SUA detectează că Rușii scot din depozite arme nucleare, Administrația Biden ar trebui să trimită un avertisment dur Moscovei prin canalele de comunicații necunoscute publicului și apoi să facă „tămbălău” în presă pe marginea folosirii acestor arme. Nu în ultimul rând, SUA ar putea lansa un atac cibernetic paralizant asupra sistemelor rusești de comandă și control.

Ce înseamnă un atac nuclear
În încheiere, poate ar fi bine să ascultăm cu atenție ce povestește William J. Perry, fostul secretar ameircan al Apărării. Ajuns la 94 de ani, Perry a văzut cu ochii lui efectele bombei atomice, utilizate de SUA împotriva Japoniei, în cel de-Al Doilea Război Mondial. El a fost membru activ în armata de ocupație a Japoniei și nimic din ceea ce citise în presa despre bombardarea capitalei Tokyo nu l-a pregătit pentru ceea ce a văzut acolo.

Un oraș mare ars din temelii în totalitate. Supraviețuitorii trăiau printre dărâmături topite și erau dependenți de rațiile alimentare oferite de militarii americani. În Naha, capitala prefecturii Okinawa, era și mai grav! În memoriile sale, Perry scrie că aviația SUA nu a lăsat în picioare nici măcar o singură clădire. „Peisajul tropical luxuriant a fost transformat într-un vast câmp de noroi, plumb, descompunere și viermi”.

Naha și Tokyo au fost devastate de zeci de mii de bombe aruncate de americani în sute de raiduri aeriene. Hiroshima și Nagasaki, șterse de pe fața Pământului cu o singură bombă atomică.

via Ziarul National