Sistemul energetic național, salvat de hidroenergie. Regenerabilele, în cădere liberă

În primele șase luni ale acestui an, Hidroenergia a înregistrat o creștere explozivă a producției cu aproape 50% față de aceeași perioadă a anului trecut. Foarte ciudat este că regimul pluviometric ale celor două perioade a fost extrem de asemănător, singura explicație fiind decizia de a produce mai multă energie. Pe de altă parte, producția eolienelor și fotovoltaicelor s-a prăbușit, efectiv, înregistrând scăderi de peste 14%.

Potrivit raportului Institutului Național de Statistică privind resursele de energie primară în primele șase luni ale acestui an, producția de hidroenergie a atins un nivel record, depășind cu aproape 50% valorile din aceeași perioadă a anului trecut. Foarte dubios este faptul că anul trecut, când prețurile la energie erau extrem de mari în piață, producția de hidroenergie a fost la cel mai scăzut nivel, invocându-se seceta prelungită și, implicit, precipitațiile deficitare.

De pe site-ul Administrației Naționale de Meteorologie aflăm însă că regimul pluviometric din primele șase luni ale anului trecut a fost aproape identic cu cel din primul semestru al acestui an, ceea ce înseamnă că nu absența precipitațiilor a fost cauza producției scăzute de energie la Hidroelectrica. Anul trecut, specialiștii din sectorul energetic atrăgeau atenția că Hidroelectrica nu funcționează la parametrii maximi, fiind oprite mai multe capacități de producție. Fără producție suficientă, România a fost nevoită să importe cantități semnificative de energie, care au pus presiune de prețurile din piață, majorându-le artificial.

Anul acesta, când prețurile de pe piața europeană au scăzut foarte mult, Hidroelectrica și-a revenit miraculos și a început să pompeze energie în sistem. Datele INS arată că în hidrocentrale s-a produs cu 47,6% mai multă energie decât în aceeași perioadă a anului trecut, înregistrându-se o cantitate totală de 11,3 miliarde de kWh, cu 3,66 miliarde de kWh în plus. O ușoară creștere a cantității de energie s-a consemnat și la energia nucleară, care a produs cu 150,1 milioane de kWh mai mult față de primele șase luni ale anului trecut.

Rateuri la fotovoltaice

Pe de altă parte, în primele șase luni ale acestui an, toate celelalte surse de producere a energiei au înregistrat scăderi majore. Cele mai importante au fost la termocentralele pe cărbune și pe gaze, care au produs cu peste 20% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

În pofida anunțurilor repetate ale Ministerului Energiei și ale Guvernului privind dezvoltarea sectorului fotovoltaicelor, producția acestor capacități a scăzut cu 14,4% față de anul trecut, mai exact cu 137,1 milioane de kWh. În ce privește energia eoliană, aceasta a înregistrat scăderi mai mici, de 0,3%, producând cu 13,9 milioane de kWh mai puțin. Importurile au scăzut cu 6,3%, iar exporturile de energie au crescut, incredibil, cu 108,9%. Motivele acestei creșteri au fost legate nu numai de explozia producției la Hidroelectrica, ci și de o prăbușire dramatică a consumului. Astfel, în primele șase luni ale anului 2023, în economie consumul s-a redus cu 5,7%, iluminatul public, cu 24,7%, iar consumul populației a scăzut cu 12,6% față de aceeași perioadă a anului trecut. De precizat că în perioada 1 ianuarie-30 iunie 2022, consumul populației scăzuse deja cu 7,3% față de același interval al anului 2021, iar consumul de energie în sectorul economic scăzuse și el cu 3,7%.

Incertitudinile viitorului

Capacitatea instalată la fotovoltaice la data de 18 august 2023 era de 1.522 MW, însă această sursă de energie nu reușește să producă mai mult de 500 MW var, în timpul zilei, căci noaptea nu produce nimic. Mai mult, din acest total al capacității instalate, doar 558 MW sunt dispecerizabile, adică dau energie în sistemul energetic național în funcție de solicitările Transelectrica. ”Ca să fii dispecerizabil, trebuie să îndeplinești mai multe condiții. În primul rând, ca putere, apoi ca posibilități de reglaj a tensiunii, de reacție la perturbații și la defectele în sistem”, ne-a declarat dr.ing. Nicolae Codreanu, fost director tehnic al Complexului Energetic Hunedoara. Totodată, deși sunt înregistrați 77.638 de prosumatori, cu putere instalată totală de 973,245 MW, aceștia nu contribuie cu energie în sistem decât cu un procent de maxim 1% într-o lună de vară.