Sistemul se prăbușește

Importurile de energie au crescut cu peste 36% într-un singur an

Prețurile mari la energie, cauzate de incompetența factorilor de decizie din sistem
România a ajuns să importe, în multe momente ale zile, chiar și peste 1.500 de MWh de energie electrică. În fapt, comparativ cu 2021, importurile de energie au crescut cu 36%, estimându-se un procent mult mai mare, dat fiind faptul că vorbim de o comparație făcută doar pe primele 9 luni ale anului. Totodată, față de 2010, prețul energiei pe PZU, care reflectă, în mare parte, importurile, a crescut anul trecut cu 670%.

La 1 ianuarie 2023, capacitatea totală de producție energie electrică în Sistemul Energetic Național (SEN) era de 18.651 MWh putere instalată brută, 17.285 MWh putere instalată disponibilă și de 16.557 MWh putere netă. În clasamentul surselor de producție, pe primul loc se află hidroenergia, cu 36,9%, urmată de eoliană, 17,3%, cărbune, 16,6% și hidrocarburi, cu 12.5%. În ce privește energia eoliană, aceasta este, de departe, cea mai instabilă sursă, cu zile, foarte puține, în care poate depăși hidroenergia, dar în cea mai mare parte a timpului situându-se pe ultimul loc.

Vineri, 13 ianuarie, la ora 15, pentru eoliene se raportau minus 10 MWh, ceea ce înseamnă nu numai că nu produceau niciun kilowatt, ci chiar consumau din sistem. Comparativ cu 1 ianuarie 2022, puterea instalată brută a scăzut cu 966,99 MWh, puterea disponibilă brută a scăzut cu 291,05 MWh, iar puterea netă a scăzut cu 349,99 MWh. Față de 1 ianuarie 2015, în prima zi a acestui an se remarcă o scădere a puterii instalate brute cu 23,87% și o scădere a puterii nete cu 21,85%. Spre deosebire de Bulgaria, Serbia și Ungaria, România este singura țară care a înregistrat scăderi alarmante ale capacităților de producție a energiei, atrage atenția dr. ing. Nicolae Codreanu, fost director tehnic la Societatea Complexul Energetic Hunedoara.

Mai puțin cu 1.302 TWh
Pe primele 9 luni ale anului 2022, producția netă de energie electrică a fost de 39.507 TWh, iar consumul net, de 40.654 TWh, ceea ce înseamnă un import de 1.302 TWh. Comparativ cu primele 9 luni ale anului 2021, producția netă de energie electrică a scăzut cu 7%, consumul net a scăzut și el cu 6%, însă importul net de energie electrică a crescut cu 36%. Cele mai mari cantități au fost importate din Ungaria, 2.882 GWh, și din Serbia, 1.931 GWh. De la exportator net de energie, România a devenit, brusc, importator net din 2019. Față de 2010, datele de pe anul trecut arată o evoluție relativ staționară a producției din surse regenerabile, o scădere a producției pe cărbune cu 47% și o creștere a producției de energie din gaze naturale cu 62%. În cei 12 ani, prețul mediu al energiei pe PZU a înregistrat o creștere de 670%. În decembrie 2022, prețul mediu pe PZU a fost de 247,79 euro/MWh, iar cel maxim, de 444,56 euro/MWh.

Prețul cel mai mare din UE
Raportat la paritatea puterii de cumparare, consumatorul casnic din România plătește cel mai mare preț al energiei din UE. Dacă în 2008, România avea prețul relativ apropiat de Germania, Italia, Polonia, Bulgaria și mai mic decât Ungaria, începând cu anul 2020, le-a depășit dramatic. De exemplu, față de 2021, prețul energiei în România a crescut anul trecut cu 52%, în timp ce în Germania a crescut cu doar 3%, iar în Ungaria, cu 5%. Comparativ cu 2008, prețul energiei a crescut în 2022 în România cu 134%, în Germania, cu 43% și în Ungaria, cu 35%. ”Cauzele creșterii prețului în România dincolo de limitele normale sunt legate de lipsa de capacități noi de producție a energiei electrice care să le înlocuiască pe cele scoase din funcțiune, lipsa interconectărilor și incompetența factorilor de decizie din sectorul energetic”, arată fostul director tehnic al Societății Complexul Energetic Hunedoara, dr.ing. Nicolae Codreanu.

Claudia Marcu