Şmecherie cu repetiţie: pesta porcină din 2018 versus gripa aviară din 2005

Fenomenul pestei porcine africane a fost provocat, iar autorităţile sunt vinovate pentru extinderea focarelor, a declarat joi, pentru MEDIAFAX, Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară.

„Cred că acest focar a fost provocat. În primul rând faptul că a apărut în Tulcea, unde era şi o mare fabrică de produse din carne, care a închis. Pe de o parte, respectivul investitor şi-a pierdut afacerea, a pierdut foarte mult, pentru că îi este foarte greu să revină, iar pe de altă parte, sunt locurile de muncă pierdute ale oamenilor”, a declarat Dragoş Frumosu.

„Acum dacă stau să mă gândesc că acest focar s-a extins extraordinar de repede, atunci ce putem să credem, logic? Sau instituţiile statului nu şi-au făcut datoria şi nu au izolat focarul, sau într-adevăr discutăm despre altceva, pentru că extinderea asta înseamnă fie o neglijenţă din partea autorităţilor, fie o transmitere zonală la nivel de judeţe”, a adăugat Frumosu.

Potrivit liderului sindical, Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentară (ANSVSA) trebuia să izoleze focarul şi să stopeze răspândirea virusului.

„Faptul că la două săptămâni, maxim trei, după fenomenul Tulcea începem să găsim şi în alte părţi, te pune pe gânduri şi atunci parcă aş elimina neglijenţa şi măsurile şi asta vizavi de măsuri numai autorităţile pot să precizeze ce au făcut, dar apariţia şi focarelor dă altceva de gândit”, spune Frumosu.

„Dacă fac o analiză şi mă uit că industria cărnii, morăritul şi panificaţia sunt cam singurele subramuri din industria alimentară cu o dezvoltare mare şi investiţii româneşti, mă pune iar să trag nişte concluzii care nu aş vrea să fie pripite şi care aş vrea să fie numai ca şi o gândire personală exprimată. Pentru că industria uleiului înseamnă în momentul de faţă 90% investii străine, industria zahărului înseamnă 90% investiţii străine, industria băuturilor răcoritoare sau berile 100%, industria de procesare a laptelui şi produselor lactate înseamnă 90% investiţii străine, deci morăritul, panificaţia şi industria cărnii au rămas două sectoare cu preponderenţă a investiţiilor româneşti, şi atunci de gândeşti la lucrurile astea”, a adăugat Frumosu.

Recomandare: Găuri făcute în vaci, în numele ştiinţei. Ce urmăresc fermierii?
În privinţa efectelor pe care fenomenul pestei porcine îl poate avea asupra industriei, dar şi a României, Dragăş Frumosu a precizat că ţara noastră va fi nevoită să importe mai multă carne pentru consum şi procesare, iar tot mai multe ferme autohtone riscă să-şi închidă porţile.

„Efectul poate fi dramatic pentru că fermele noastre sunt închise şi suntem obligaţi să importăm mai multă carne pentru procesare şi pentru consum ca atare, iar în al doilea rând va fi un cerc închis, iar dacă se depăşeşte un anumit procent de animale cu pestă porcină ca exportul produselor româneşti din carne să fie limitat, poate chiar interzis, sau să se facă dovada că este făcut din carne din import. Este un fenomen prin care am mai trecut în urmă cu 10 ani şi ne-a costat vreo patru ani de interzicere de export”.

În privinţa subvenţiilor, liderul sindical a precizat că fondurile pe care autorităţile le-au cerut săptămâna trecută Comsiei Europene sunt bine venite pentru fermierii afectaţi de virusul pestei porcine africane, însă chiar dacă subvenţiile „vin acum, construirea unei activităţi noi în acest domeniu înseamnă timp”.

„Subvenţiile sunt bine venite pentru oamenii ăştia, care riscă pierderea afacerii, sau pierderi foarte mari, numai dacă ei vin undeva mai înspre iarnă nu mai faci nimic cu ei, îşi acoperă nişte găuri, dar afacerea este închisă, dacă ar venit acum imediat aceşti bani ar fi foarte bine, dar imaginati-vă că acest fenomen de pestă conduce la arderea tuturor grajdurilor şi a tot ce se întâmplă în acele zone, dacă lucrul este extins şi chiar dacă vin acum, construirea unei activităţi noi în acest domeniu înseamnă timp”.