Soluţiile preşedintelui Kalus Iohannis pentru criza DEMOGRAFICĂ

România se confruntă cu una din cele mai acute crize demografice din istorie, fapt care afectează însăşi supravieţuirea biologică a naţiunii. În campania electorală, Klaus Iohannis a fost atacat de senatoarea PSD Gabriela Vrânceanu Firea, purtătoarea de cuvânt a candidatului Victor Ponta, pentru că nu are copii şi din această cauză “nu ar fi bun” pentru a ocupa funcţia prezidenţială. Deşi nu are urmaşi direcţi, cauzele fiind de natură fiziologică, preşedintele ales Klaus Iohannis a inclus în programul său, publicat încă înainte de scrutin, un capitol întreg dedicat problemei demografice. 

Redăm în rândurile următoare integral capitolul intitulat “Demografia – o provocare pe termen lung”:

“Viitorul Președinte al României trebuie să abordeze o provocare pe termen lung pentru națiunea noastră, o provocare despre care nu s-a vorbit în mod serios și responsabil la nivelul clasei politice: reducerea dramatică a populaţiei țării noastre și perspectiva accentuării acestui trend în următorii ani.

În cei 25 de ani de la Revoluţie, populaţia a scăzut cu peste 3 milioane de locuitori, iar efectele acestei realități sunt deja observabile și, într-un viitor deloc îndepărtat, vor deveni din ce în ce mai pregnante. Dacă nimic nu se schimbă în abordarea acestei probleme și la nivelul funcționării economiei și sistemelor publice în ansamblu, scenariul este unul pesimist, cu o Românie ajunsă la jumătatea acestui secol la 14 milioane de locuitori, dintre care un sfert vor avea peste 65 de ani.

Fenomenul declinului demografic a afectat în mare parte și statele occidentale dezvoltate, fiind însă mai accentuat în țările foste comuniste, pe fondul șocurilor economice și sociale ale tranziției. Chiar dacă nu există răspunsuri universal valabile cu privire la cauzele acestui fenomen, ca națiune și societate, suntem datori să privim această problemă în perspectivă.

Declinul populației va însemna scăderea abruptă a forţei de muncă și va avea consecințe economice majore. Creşterea productivității şi volumului investiţiilor de capital vor fi insuficiente, chiar și în cele mai optimiste scenarii, pentru a suplini reducerea numărului de consumatori şi a forţei de muncă. Ne vom confrunta cu un PIB în scădere, în ciuda oricăror măsuri economice luate şi cu o presiune uriaşă asupra funcţiei sociale a statului, în special asupra sistemelor de asigurări sociale. Nici modificările din sistemul de pensii nu vor fi suficiente singure pentru a răspunde acestei realități.

Ca Președinte al României, consider că misiunea mea este să pun fundamentele unei construcții durabile în timp și să las în urmă răspunsuri nu doar la problemele curente ale societății, ci și la cele care vor afecta generațiile viitoare. Următorii 10 ani vor fi decisivi pentru evoluția și istoria acestei națiuni. Astăzi și în următorul deceniu, de fapt, dăm răspunsul la o întrebare crucială: vrem ca România să existe ca națiune puternică și prosperă sau să rămână la periferia Europei? Depopularea ar fi, până la urmă, eşecul României, ca proiect de ţară.

Acesta este un viitor probabil, în condițiile lipsei de conștientizare și de acțiuni concrete, dar nu este un viitor obligatoriu. Avem exemplele altor state, precum Franța, care s-a confruntat cu o problemă demografică, dar care, printr-un set de politici coerente, a reușit să-i răspundă cu succes în doar un deceniu și este, astăzi, singurul stat european care nu se află în declin demografic. Așadar, se poate, există soluții. În esenţă, modelul francez a presupus suport financiar, însă concentrat către familiile de salariaţi sau de condiţie economică medie şi un pachet de servicii de suport pentru familiile cu copii (creşe, grădiniţe, îngrijirea copilului). Linia generală era scăderea costului de oportunitate de a avea un copil.

Orice demers de răspuns la problema demografică pornește de la recunoașterea şi dezbaterea acesteia. Ca mediator între stat și societate, Preşedintele României este personalitatea chemată în cel mai înalt grad să iniţieze o asemenea dezbatere. Voi face acest lucru pornind de la o viziune a unei politici sociale centrată pe copil şi văzută ca investiţie în viitorul României.

Pentru orizontul anilor 2015-2020, voi propune spre dezbatere mai multe direcţii de acţiune. Prima dintre ele vizează ieşirea din mentalitatea de austeritate atunci când vine vorba de concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului şi adoptarea unor măsuri în acest sens care să nu descurajeze natalitatea.

A doua direcţie urmăreşte creşterea accesului la servicii de grădiniţă şi creşă. Putem avea în vedere inclusiv introducerea unor tichete pentru subvenţionarea costului acestor servicii, cu impact în bugetul gospodăriilor. În prezent, există asemenea tichete, dar ele sunt suportate exclusiv de angajatori, în regim voluntar.

În al treilea rând, în perspectiva anului 2016, ca Preşedinte al României, voi propune gândirea unui sistem de deduceri personale pentru persoanele fizice care realizează venituri potrivit Codului Fiscal, ţintit pentru persoanele care au copii în îngrijire. Spre deosebire de deducerile din prezent, cuantumul acestora trebuie să fie sesizabil în bugetul individual sau al gospodăriei. Măsura este menită să sprijine natalitatea responsabilă.

În fine, consider că este necesară întărirea capacităţii de planificare strategică privind politicile în domeniul populaţiei, prin care să fie gestionat riscul declinului demografic. Aceasta presupune depăşirea paradigmei copilului ca subiect al acţiunii de asistenţă socială (protecţia copilului) sau de combatere a sărăciei. Voi propune un pact naţional pe tema politicilor cu privire la copil şi populaţie, la care voi chema toate forţele politice şi sociale.

Problema demografică este direct corelată cu abordarea pe care o avem în domeniul economic, cu educaţia şi sănătatea, de aceea toate temele pe care le-am lansat în acest proiect prezidenţial converg într-o viziune unitară. Fără o clasă de mijloc puternică şi fără o economie competitivă, fără o îmbunătăţire a stării de sănătate a populaţiei, fără o educaţie care să ofere şanse de viitor, fără un sistem de pensii sustenabil, nu vom putea răspunde eficient acestei provocări.” Sursa: FrontPress.ro