SRI, cu ochii pe Fake News ca amenințare la adresa siguranței naționale. Ziariștii care dau o știre falsă devin echivalentul teroriștilor?

După ce i s-a barat accesul ilegal în combaterea corupției, SRI dă semne că își caută noi ”jucării”, că în materie de terorism și spionaj oricum nu are spor, scrie jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob pe inpolitics.ro. Ziaristul susține că, așa cum reiese din recentele declarații ale lui Adrian Părăluță, șeful Direcției Generale Analiză din SRI, Serviciul Român de Informații a dezvăluit existența unui departament însărcinat cu un alt fel de monitorizare atentă a presei, a rețelelor sociale, a netului per ansamblu: din perspectiva unei amenințări la securitatea națională. Jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob se întreabă care sunt dispozițiile legale pe care se sprijină acest tip de acțiune a serviciului și dacă acest lucru nu înseamnă, de fapt, un nou val de infiltrări de acoperiți în mass-media.

„Potrivit unui greu al serviciului, mai nou, bravii jamesbonzi ai patriei se preocupă intens de fenomenul știrilor false, ca amenințare la adresa siguranței naționale ce ar trebui inclusă ca atare în noua legislație.
In dimineata ultimei zile a Festivalul de Film și Istorii Râșnov 2018 – loc unde a devenit o tradiție anuală ca șefii SRI să slobozească diverse trăsnăi (vezi anunțul de acum cîțiva ani cu jumătatea de milion de imigranți care stă să vină peste noi) – Adrian Părăluță, seful Directiei Generale Analiza din SRI, a facut o prezentare cu tema „Ratiunea de a fi a serviciilor de informatii”, in cadrul panelului „Rolul serviciilor de informatii in societatea moderna”.

Vorbind despre necesitatea actualizării legilor siguranței naționale, Părăluță a declarat, conform paginii de Facebook a evenimentului:

„Eu si colegii mei simtim ca e nevoie de o aducere la zi a legislatiei ce priveste securitatea nationala a Romaniei si activitatea de informatii. De pilda, atacurile cibernetice sau campaniile de stiri false nu erau definite drept concepte, ca tip de amenintare, la nivelul anului 1991, de cand dateaza Legea 51 privind siguranta nationala a Romaniei.”

El a mai precizat că „Cei mai multi specialisti includ stirile false la amenintari de tip hibrid la adresa securitatii nationale. SRI-ul urmareste masura in care ele pot ajunge la nivel de fenomen care sa afecteze securitatea nationala.”

Pînă mai ieri se știa că sereiștii urmăresc atent presa pentru a prelua din ea informații pe care să le ”vîndă” mai departe drept munca asiduă de agent. Foști înalți demnitari ai statului au dezvăluit public în mai multe ocazii că informațiile primite zilnic de la servicii erau în proporție de 80% marfă decupată din presa momentului.

Concluzia logică a afirmațiilor lui Părăluță ar fi, însă, că SRI tocmai a dezvăluit existența unui departament însărcinat cu un alt fel de monitorizare atentă a presei, a rețelelor sociale, a netului per ansamblu: din perspectiva unei amenințări la securitatea națională.

Asta înseamnă că ziariștii care dau o știre falsă devin echivalentul teroriștilor?

Și, oare, pe ce dispoziții legale se sprijină acest tip de acțiune a serviciului?
Va însemna asta un nou val de infiltrări de acoperiți în mass-media?
Întrebări pe care ar trebui, poate, să și le pună și Comisia parlamentară de resort.
Luna trecută, reamintim, SRI a organizat un simpozion pe tema fenomenului fake news, la care a participat și un reprezentant al Comisiei Europene, Ulrik Trolle Smed, specialist în dezinformare.
Concluzia onestă a acestuia, potrivit Newsweek, a fost: „Nu putem reglementa o gaură neagră. Efectele ar fi dezastruoase. Limitarea libertății de expresie ar fi doar una dintre consecințe”.
O problemă de care, iată, SRI nu dă semne că s-ar împedica în vreun fel.”