Statul trimite pacienții cu sechele îngrozitoare post-COVID să-și caute tratament pe Google

România are, în prezent, peste 800.000 de pacienți „declarați vindecați” de COVID-19 și ar fi avut, cu siguranță, mult mai mulți, dacă ar fi testat miile de bolnavi care s-au testat și tratat, fiecare cum a putut, acasă. Este vorba, de fapt, despre oameni care au fost infectați cu virusul SARS-CoV-2 și care au supraviețuit episodului acut de insuficiență respiratorie. Medicii spun, iar studiile confirmă că boala provocată de coronavirus poate duce la „o listă înfiorătoare de sechele”, disfuncții de organe care au dus la suferințe grave sau chiar deces. Câți dintre „vindecații” României au murit ulterior acasă sau câți au rămas cu dizabilități post-COVID nimeni nu știe, pentru că autoritățile responsabile cu gestionarea acestei crize medicale s-au limitat la numărarea testelor negative. Ministerul Sănătății spune că recuperarea medicală a celor rămași cu sechele se poate face în spitalele sau secțiile de recuperare, însă cele mai multe dintre acestea, ghinion!, funcționează chiar „în spitalele care îngrijesc pacienții cu COVID-19”. Prin urmare, sunt inaccesibile.

Pentru o parte din pacienții care s-au infectat cu coronavirusul, COVID-19 a fost o boală ușoară, cu durata de 7-14 zile. Însă, mulți dintre ei se chinuie săptămâni în șir cu simptome care par că nu mai trec, cum ar fi oboseală marcantă, dureri musculare persistente, amețeli, insomnii, lipsa de concentrare sau senzația de lipsă de aer. Aceștia sunt norocoșii, care nu au făcut forme grave de boală.

Cei care scapă cu viață după formele severe de COVID rămân de cele mai multe ori dependenți de oxigen sau cu sechele mari pulmonare post-COVID și pot ajunge şi la insuficienţă respiratorie şi chiar la tromboembolism pulmonar. De asemenea, cardiologii descoperă tot mai mulţi pacienţi tineri cu inima afectată din cauza coronavirusului.

Morți după ce au scăpat de SARS-CoV-2
Medicii care îngrijesc bolnavii cu COVID-19 au văzut multe complicații cu pareze și paralizii, care au dus la suferințe grave sau chiar deces, spunea prof. dr. Dorel Săndesc, la începutul acestui an, pe pagina sa de Facebook. Potrivit specialistului în Terapie Intensivă, „boala poate duce la o listă înfiorătoare de sechele: fibroză pulmonară, insuficiență cardiacă, fibroză hepatică, tulburări neuropsihice, accidente trombo-embolice tardive severe etc.”.

„Am văzut deja prea multe cazuri decedate la peste o lună de la boală cu embolie pulmonară sau tineri care după boală nu mai pot urca două etaje și atâtea altele…”, avertiza prof. dr. Dorel Săndesc, pe Facebook.

Un alt medic, urgentist, atrăgea atenția că secțiile UPU sunt pline de pacienți cu insuficiență respiratorie post-COVID, care ajung la Urgență cu ambulanțele și rămân acolo cu zilele, pentru că „nicio specialitate nu se înghesuie să-i ia pe secție”. „În momentul de față, în serviciile ambulatorii de pneumologie 8 din 10 consultații sunt legate de COVID-19”, „Cine are bani să-și plătească HBOT (Hyperbaric Oxygen Therapy/Oxigenare hiperbară – n.r.) și să-și achiziționeze aparatura de gimnastică respiratorie, bine. Cine nu, ghinion!”. Sunt doar o mică parte dintre comentariile pe care medicii de fac pe rețelele de socializare.

Ce facem pentru acești pacienți
Consecințele pe termen lung ale infecției cu SARS-CoV-2 sunt deja cunoscute de specialiști sunt puse în evidență de mai multe studii internaționale, dar total ignorate de statul român, care, în ultimul an de pandemie, s-a mulțumit să îi declare pe cei cu teste negative RT-PCR „vindecați”, chiar dacă foarte mulți dintre cei care au fost internați au plecat acasă cu dizabilități și disfuncții severe.

Am solicitat Ministerului Sănătății (MS) să ne spună dacă, în prezent, există un program național de evaluare și recuperare post-COVID și ce măsuri au fost luate, în ultimul an, pentru pacienții care au trecut prin infecția cu SARS-CoV-2 și care au rămas cu diverse sechele (pulmonare, neurologice, cardiace, ORL, psihiatrice etc.) sau care au suferă de „long COVID”.

Răspunsul MS a fost că „recuperarea medicală se poate face în spital (în spitalele de recuperare sau/ și secțiile de recuperare, pentru pacienții care au dizabilități medii sau severe de organ – insuficiență respiratorie cronică, insuficiență cardiacă, tulburări neurologice, etc) sau în ambulatoriu (în cabinete medicale de specialitate, săli/ centre de recuperare, pentru pacienții cu dizabilități ușoare sau medii de organ). În cazul recuperării post-COVID-19, pacienții care au dizabilități medii sau severe sunt tratați în spitalele și/ sau secțiile de recuperare medicală”.

Potrivit reprezentanților MS, pentru recuperarea respiratorie, de exemplu, „pacienții care au avut COVID-19 se pot interna la Spitalul Clinic de Recuperare Iași, Spitalul de boli infecțioase și pneumoftiziologie „Victor Babeș” Timișoara, Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” București, Institutul Național de Recuperare, Medicină fizică și Balneoclimatologie București, Unitatea de asistență medico-socială de pneumoftiziologie Sânpetru, județul Brașov. La Cluj, pacienții care au nevoie de recuperare post-COVID-19 se pot adresa ambulatoriului Spitalului Clinic de Recuperare”.

„Multe secții de recuperare medicală și ambulatorii de specialitate funcționează în spitale care îngrijesc pacienții cu COVID-19, motiv pentru care a fost dificil să se asigure în siguranță astfel de servicii pentru persoanele care au rămas cu diverse disfuncții după COVID-19. Totodată, multe cabinete și centre de recuperare funcționează în stațiunile balneare, iar activitatea lor este întreruptă sau redusă în timpul stării de alertă”,

ne-a comunicat Biroul de presă al Ministerului Sănătății.

Ministerul îi trimite să se informeze pe Google
Chiar dacă până acum nu s-a făcut nimic, Ministerul Sănătății susține că acordă o atenție deosebită domeniului recuperării medicale a persoanelor care au avut COVID-19 „în cadrul procesului de reorganizare a asistenței medicale spitalicești pentru COVID-19”.

„Astfel, este în curs de actualizare lista unităților sanitare care pot acorda servicii de recuperare medicală pentru dizabilitățile post-COVID-19, inclusiv a necesarului de dotări și resursă umană”, ne-au transmis reprezentanții MS, precizând că „recuperarea medicală este o specializare medicală, iar stabilirea procedurilor se face doar după o evaluare medicală și psihologică standardizată”.

Însă, până va fi actualizată această minunată listă, cei cu sechele se pot informa de pe internet. „Persoanele care au avut COVID-19 și au diferite disfuncții sechelare se pot informa de pe site-urile medicale și la medicii specialiști în recuperare medicală”.

Un studiu publicat recent de Organizaţia Mondială a Sănătăţii arată impactul major pe care îl are virusul SARS-CoV-2 în viaţa celor infectaţi. La o lună de la vindecare, aproape un sfert dintre oameni continuă să aibă dureri musculare şi în piept, oboseală, dificultăţi de respiraţie şi probleme de memorie, indiferent de cât de severă a fost infecţia.

Nu există o listă de simptome pe care să le aibă toți pacienții, două persoane cu COVID de lungă durată putând avea manifestări foarte diferite. Cu toate acestea, spun medicii, cea mai comună caracteristică este oboseala invalidantă.

93% dintre cei care au avut COVID-19 simt o oboseală generală sau după o activitate fizică, chiar și la 12 săptămâni de la infectare

Cele mai frecvente simptome sau sisteme afectate după trei luni de la boală au fost sintetizate de medici și publicate pe site-ul reginamaria.ro:

simptome respiratorii – 81% dificultate în respirație, 62% tuse persistentă

simptome musculo-scheletale – 72% durere și oboseală musculară

simptome psihiatrice sau psihologice – 76% – afectarea somnului, modificări ale dispoziției (depresie, anxietate)

simptome neurologice – 55% cefalee, 46% afectare neurocognitivă („gândire încețoșată”, confuzie), 52% amețeală

simptome cardiovasculare – 42% palpitații și tahicardie, 25% sindromul de tahicardie postural

simptome digestive – 41% indigestie, modificarea tranzitului intestinal și greață

simptome generale – 38% febră persistentă, 60% durere nespecifică de piept, 19% erupție cutanată, 54% pierderea mirosului/gustului persistentă

tulburări metabolice – 20% agravarea controlului diabetului

afectare dermatologică: rash, căderea părului

Specialiștii spun că, în cazul depresiei și anxietății, spre exemplu, trebuie întotdeauna analizat dacă sunt manifestări primare, modificări secundare legate de efectele pe termen lung ale COVID sau o tulburare de adaptare la „a nu fi încă bine”, cu sentimentul că boala COVID „nu va trece niciodată”.

Unul din trei pacienți internați rămâne cu organe afectate

Cel mai recent studiu legat de efecte, publicat chiar la începutul acestei săptămâni, în revista Nature Medicine, relevă că cel puţin unul din trei bolnavi de COVID-19 spitalizaţi rămâne cu diferite organe afectate pe termen lung, inclusiv cu probleme de ordin psihic. Acest studiu, care analizează mai multe cercetări efectuate în Europa, Statele Unite şi China, concluzionează că epuizarea, dificultăţile respiratorii, anxietatea, depresia şi tulburările de stres post-traumatic sunt cele mai frecvente afecțiuni ale pacienţilor post-COVID.

Sursa: jurnalul.ro