Sterilizarea, la fel de sensibila ca si eutanasia

“Susţin în continuare sterilizarea femeii rrome, dacă după prima naştere, la ancheta socială, se dovedeşte că nu are condiţii şi nici intenţia de a creşte primul prunc în condiţii cât de cât umane! De ce o mai lăsăm să îl nască şi pe al doilea şi pe al cincilea. Să plătească statul ajutoare sociale şi să punem noi zece lacăte pe poarta? Iubesc omul indiferent de culoarea, religia, originea lui, însă ceea ce facem noi acum, adică familiile de români care au un copil maxim doi, iar familiile de ţigani şi mă refer aici la ţiganii cei mai needucaţi şi neintegraţi… de la cinci copii în sus… este o dovada de inconştienţă şi iresponsabilitate faţă de viitorul acestei ţări! Şi cred că le asigurăm un viitor foarte «sigur» copiilor noştri pe când vor fi ei mari, iar ponderea va fi de 5 la 1″, a scris Rareş Buglea. sursa

Rares Buglea, consilierul local din Alba-Iulia care a spus aceste lucruri, a lucrat in trecut la o fundatie care se ocupa de protectia tiganilor. Cu alte cuvinte, cred ca omul vorbeste din experienta… Dar, cu toate acestea, subiectul este foarte sensibil.

Am scris in titlu ca sterilizarea se aseamana cu eutanasia atunci cand vine vorba de dezbatut ca subiect. Daca ma gandesc mai bine, e la fel de sensibil ca si subiectul referitor la condamnarea la moarte.

Riscul, in cazul eutanasiei, este ca exista o posibilitate ca, dupa ce ti s-a taiat legatura de la aparatele care te tineau in viata, sa apara un medicament sau un dispozitiv care sa te repuna pe picioare. In ritmul in care merge acum medicina, sunt destul de slabe sansele ca un medicament miraculos sa apara a doua zi. Dar, chiar asa de slabe, exista totusi acele sanse.

Condamnarea la moarte e mult mai mult dezbatuta. Daca, dupa ce ai executat un condamnat, se dovedeste ca era nevinovat? Cine isi asuma riscul si responsabilitatea ca, din 10.000 de condamnari la moarte sa trimita pe scaunul electric un nevinovat?

Cam asa e si cu sterilizarea asta. Sterilizam acum persoanele care, dupa un copil, se dovedeste ca n-au mijloacele sa-l creasca pe al doilea. Sau se dovedeste ca n-au mijloacele sa-l creasca nici pe primul, nu mai vorbim de al doilea. Dar ce te faci daca, dupa sterilizare, tiganca respectiva castiga la loto si brusc are mijloacele de a creste 20 de copii, nu doar doi? Exista aceasta posibilitate, corect?

Cu totii stiti parerea mea despre tigani, nu cred ca e vreunul care ma citeste si crede ca mi-am schimbat brusc antipatia fata de ei. Dar subiectul este sensibil. Exceptand elucubratiile madamei Dragotescu, parerista care ne explica faptul ca sterilizarea unei femei duce la sinucidere (da, tigancile se vor sinucide pe capete daca realizeaza ca nu-si pot indeplini target-ul de 20 de plozi pana la 30 de ani), subiectul este sensibil mai mult din punctul de vedere exprimat mai sus.

Cat despre faptul ca bosorogul de Petre Roman isi da cu parerea despre faptul ca EBA, aceasta eminenta cenusie izvorata dintr-un alt mare intelectual roman, a dus si prezentat cazul la Bruxelles, iar nu poate decat sa-mi fie scarba. Cica, dupa cum spune el, Europa se va uita urat la noi daca nu sanctionam aceasta idee. Da, sunt convins ca nemtii, francezii, italienii si englezii vor iesi in strada si vor cere sa nu sterilizam tigancile pe motiv ca le face placere sa vada atatia cersetori si hoti in tarile lor. Da, seems legit.

Problema aceasta se poate rezolva foarte simplu si fara sterilizare, fara discutii, fara pareristi de doi lei. O lege care sa impuna un venit minim si un nivel de viata decent pentru fiecare roman (nu tigan, armean, tatar sau ce alte natii mai sunt prin zona) pentru a face al doilea copil. Nu corespunzi, nu-l faci. Daca totusi il faci, te paste munca silnica sau puscaria. E atat de simplu. Fara sterilizare, fara scandal, fara probleme.

Nu avem nevoie de cersetori, nu avem nevoie de hoti, nu avem nevoie de clanuri (tiganesti sau romanesti, indiferent), nu avem nevoie de boschetari. Avem nevoie de oameni care stiu sa citeasca, care stiu sa se comporte si care stiu ce inseamna educatie. Avem nevoie de civilizatie. Si asta se poate face prin niste legi facute cu creierul, nu cu portofelul.

Problema este ca, in parlamentul Romaniei, creierul este cea mai mare lipsa a celor care populeaza legislativul…

Sursa: http://www.sebastianbargau.ro