Stop monopolului supermarketurilor

România, Bulgaria, Cehia şi Slovacia au cerut CE să restricţioneze puterea economică dominantă a afacerilor de tip lanţ şi relaţia acestora cu furnizorii. Condiţiile comerciale corecte ar garanta micilor producători că marile lanţuri de magazine nu-i vor forţa să-şi vândă produsele în pierdere. „Vrem ca CE să îşi exprime poziţia până la finalul lui 2015. Credem că numai un cadru legislativ comun poate rezolva problema”, spun oficiali din cele patru ţări.

Îngrădirea accesului micilor producători în marile lanţuri de magazine, prin politicile anti­­con­curenţiale dezvoltate de acestea în ciuda reglementărilor legale în vigoare, au determinat mai multe state să ceară Comisiei Europene elaborarea unui set de măsuri prin care să restricţioneze relaţia marilor retaileri cu furnizorii lor.

Solicitarea, făcută deja de România, Bulgaria, Cehia şi Slovacia, survine amenzilor de 30 mil. euro aplicate în iarnă mai multor supermarketuri tocmai pentru înţelegerile pe care acestea le-au avut în perioada 2005 – 2009 cu furnizorii lor în vederea fixării preţurilor.

În plus, deşi România are încă din 2009 o lege care incriminează practicile neloiale ale marilor comer­cianţi, acestea s-au perpetuat, lucru recunoscut chiar de Senat în 2013, într-un chestionar completat la solicitarea UE pe tema practicilor co­merciale neloiale.

Având în vedere toate aceste aspecte negative, România, Bulgaria, Cehia şi Slovacia au semnat o declaraţie comună prin care cer Comisiei Europene (CE) să pregătească măsuri pentru restricţionarea lanţurilor de magazine în relaţia lor cu furnizorii, arătând că „profiturile lanţurilor de magazine sunt prea mari” şi că este nevoie de „condiţii comerciale corecte, care să garanteze că producătorii alimentari mici şi medii nu sunt forţaţi de lanţurile de ma­ga­zine să-şi vândă produsele în pierdere”.

Potrivit publicaţiei Ceskenoviny, preluată de mai multe agenţii internaţionale, miniştrii Agriculturii din aceste ţări au făcut „apel la Comisia Europeană să pregătească un pachet de măsuri pentru restricţionarea puterii economice dominante a afacerilor de tip lanţ”.

„Vrem ca CE să îşi exprime poziţia până la finalul lui 2015. Credem că numai un cadru legislativ comun, aprobat la nivelul întregii UE, poate rezolva problema”, a declarat ministrul slovac al Agriculturii, Lubomir Jahnatek.

De altfel, Senatul României a abordat problemele cu care se confruntă ţara noastră, într-un chestionar pe tema practicilor comerciale neloiale din cadrul lanţului de aprovizionare între întreprinderi cu produse alimentare şi nealimentare în Europa.

Subliniind că România combate practicile comerciale neloiale prin Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare (dar şi prin legi ale Consiliului Concurenţei şi ale Protecţiei Consumatorilor – n. red.), Senatul a precizat că, totuşi, practicile neloiale „pot apărea în orice stadiu al lanţului de aprovizionare business-to-business cu produse alimentare şi nealimentare şi sunt de obicei unul din efectele asimetriei pute­rii de negociere dintre părţile participante la tranzacţii. (…) S-a constatat, în urma investigaţiei pe sectorul retail alimentar, ca PCN (practici comerciale neloiale – n. red.) pot apărea pe toate segmentele lanţului de aprovizionare.

În ceea ce priveşte furnizorii marilor lanţuri de ma­ga­zine, s-a constatat la acel moment faptul că un segment de 30-35% dintre aceştia resimte efectele unei puteri de negociere inferioare în raport cu aceşti retaileri, în timp ce restul consideră, generic, că beneficiază de o putere de negociere medie. (…) Ca urmare a puterii de negociere sporite în raport cu unii dintre furnizorii lor, unele lanţuri de magazine sunt acuzate ca nu au returnat contravaloarea unor taxe de raft, în cazul unor delistări, că solicită anual modificarea clauzelor contractuale, cel mai adesea, în sensul creşterii anumitor retribuţii din partea furnizorilor, că refuză să modifice clauzele contractuale la cererea furnizorilor, au o atitudine inflexibilă, întârzie plata facturilor, delistează în mod nerezonabil, blochează livrările fără a rambursa taxele de intrare sau de listare plătite sau că soli­cită discounturi retroactive”, susţinea Senatul în chestionar.

Practicile comerciale neloilale pot afecta negativ schimburile transfrontaliere

Pe de altă parte, Senatul arăta în urmă cu doi ani că „practicile comerciale neloiale pot avea un impact negativ asupra schimburilor comerciale transfronta­liere şi pot împiedica buna funcţionare a pieţei unice”.

„Chiar dacă s-a menţionat problema practicilor comerciale neloiale în contextul mai multor iniţiative recente (chestionarul a fost completat în aprilie 2013 – n. red.), nu există deocamdată un cadru de reglementare specific la nivelul UE pentru combaterea practicilor comerciale neloiale din cadrul lanţului de aprovizionare B2B cu produse alimentare şi nea­limentare”, menţiona Senatul în răspunsurile remise CE.

În chestionar, oficialii români informau că, în cadrul investigaţiei derulate pe piaţa de retail alimentar au fost identificate anumite comportamente care pot fi integrate în cadrul conceptului de practici comerciale neloiale, printre care „solicitarea anuală a modificării unor clauze contractuale, cel mai adesea, în sensul creşterii anumitor retribuţii din partea furnizorilor, refuzul de a modifica clauze contractuale; întârziere la plata facturilor; delistări nerezonabile; blocarea livrărilor, fără a rambursa taxele de intrare sau de listare plătite; solicitări de discounturi retroactive; returnarea unor produse către fumizor atunci când acestea nu se vindeau”.

Senatul ceruse şi în 2013 întocmirea unei liste de practici neloiale la nivelul UE

Oficialii români au considerat în 2013, răspunzând chestionarului CE, că ar fi utilă o listă a practicilor comerciale neloiale interzise la nivelul UE, „dar nu este o soluţie pentru eliminarea definitivă a acestor probleme”.

În opinia acestora, includerea listei practicilor neloiale într-un cadru legislativ unitar la nivel european ar fi extrem de utilă, cu atât mai mult cu cât „în urma dezbaterilor, membrii comisiilor au apreciat că sunt necesare norme juridice care să sancţioneze actele de concurenţă neloială, pentru ca politica privind concurenţa să fie una completă şi eficientă, dezide­ratul constituindu-l asigurarea unui mediu concurenţial onest între operatorii economici, în acord cu interesele consumatorilor”.

Mega Image, Metro, Real şi Selgros, amendate cu 29 mil. euro în ianuarie

În luna ianuarie, Consiliul Concurenţei a amendat Mega Image, Metro, Real şi Selgros cu aproape 30 mil. euro, adică apro­xi­mativ 1% din cifra de afaceri pe 2013, pentru că s-au înţeles cu furnizorii, impunându-le acestora din urmă prin contract un preţ fix sau minim de vânzare a produselor alimentare şi interdicţia de a organiza promoţii şi în alte hipermarketuri.

Amenzile de 29 milioane de euro au fost aplicate în urma investigaţiei privind posibilele înţelegeri pentru fixarea preţurilor între retailerii Metro, Real, Selgros, Mega Image şi furnizorii acestora, în perioada 2005-2009.

În cadrul investigaţiei, Consi­liul Concurenţei a constatat că preţurile de vânzare la raft nu se stabileau conform regulilor de piaţă prin raportul dintre cerere şi ofertă, ci furnizorul şi retailerul stabileau un preţ fix sau minim.

Auchan, Cora, Carrefour şi Kaufland, în vizorul autorităţii

Reamintim că, la sfârşitul anu­lui trecut, Consiliul Concurenţei a declanşat o nouă investigaţie, care vizează posibila încălcare a regulilor de concurenţă naţionale şi comunitare de alte lanţuri de retail din România, şi anume Auchan România SA, Carrefour România SA, România Hypermarche SA (Cora), Kaufland România SCS şi furnizori ai acestora.

În cadrul investigaţiei declanşate, Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate, do­cu­mentele ridicate în cadrul acestor inspecţii aflându-se în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice investigaţiei.

În anul 2013, autoritatea de concurenţă din Austria a amendat grupul Rewe pentru înţelegeri cu un grup de furnizori pentru fixarea preţurilor de vânzare la raft, a preţurilor de promoţie şi a intervalelor exclusive pentru realizarea promoţiilor. O altă investigaţie care vizează segmentul de retail alimentar se află în desfăşurare la autoritatea germană de concurenţă. – Sursa: Curierul National