procurori

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş atrag atenția că, în ultima perioadă, au fost înregistrate mai multe cauze având ca obiect infracţiuni săvârşite prin intermediul internetului, utilizând ca mod de operare specific „metoda atragerii victimei în capcana unor false investiţii”.

„Un nou tip de fraude sunt sesizate prin plângeri penale, înregistrate la nivelul I.P.J. Argeş – Serviciul Investigaţii Criminale şi la nivelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş, depuse de persoane care susţin că au fost victimele unor infracţiuni”, susțin procurorii argeșeni.

Se promit câștiguri facile și rapide

Modul de operare al fraudei este unul simplu. Victima accesează un anunţ atractiv apărut în pagina de internet, prin care se promit beneficii mari la investiţii în acţiuni aparţinând unor companii naţionale, de obicei din domeniul energetic. După ce victima apasă pe link este redirecţionată către o pagină în care i se cere completarea unor date personale, inclusiv numărul de telefon.

Apoi, la scurt timp, victima este contactată telefonic, inclusiv prin diverse aplicaţii informatice de comunicare, de persoane care se recomandă a fi reprezentanţi ai unor societăţi de investiţii, care îi detaliază cum ar putea să devină investitor. În unele cazuri, în funcţie de atitudinea victimei, aceasta este redirecţionată către o altă persoană indicată drept consultant personal, care îi recomandă instalarea, pentru o vizualizare facilă a sumei investite şi a profitului preconizat sau sub diverse alte pretexte, a unor aplicaţii informatice prin care acea persoană poate prelua controlul asupra dispozitivului victimei.

Prejudiciile înregistrate ajung şi la nivelul a zeci de mii de lei

Victima este convinsă să investească, iniţial sume mici, de câteva sute de lei. De asemenea, la scurt timp aceasta poate vizualiza pretinse rate crescute de profit. Prin acest mod de operare, escrocul se folosește de aplicațiile bancare instalate pe telefonul mobil al victimei și obține diferite credite online în numele acesteia. Prejudiciile pot fi uriașe.

„După instalarea respectivelor aplicaţii, însă, persoane rău intenţionate se folosesc de aplicaţiile bancare pe care victima le avea deja instalate în dispozitivul său, aferente conturilor deţinute, solicitând şi obţinând credite online în numele victimei, dar cu transferul acestor sume în conturile unor persoane necunoscute. În final, în funcţie de sumele pe care victima este dispusă să le investească voluntar şi de sumele împrumutate în numele acesteia, prejudiciile înregistrate ajung şi la nivelul a zeci de mii de lei”, se arată într-un comunicat de presă emis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș.

Procurorii îndrumă cetăţenii să evite implicarea în activităţi ca urmare a unor propuneri venite din partea unor persoane necunoscute care le prezintă oportunităţi de câştiguri consistente, facile şi rapide, din operaţiuni cu care nu sunt familiarizaţi.

„Recomandăm cetăţenilor ca, de îndată ce bănuiesc că au fost victimele unor asemenea tentative de fraudă, să sesizeze organele de poliţie sau parchet, să contacteze unităţile bancare unde deţin conturi şi, mai ales, să nu plătească în continuare alte sume de bani, la indicaţiile făptuitorilor, în scopul deblocării/recuperării sumelor deja investite, ajunse în posesia făptuitorilor”, mai transmit procurorii argeșeni.

Președintele Klaus Iohannis a semnat joi decretele de numire în funcție a procurorilor șefi la secțiile importante ale Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).

Potrivit Administrației Prezidențiale, șeful statului a efectuat următoarele numiri:

• Ionuț Ardeleanu în funcția de procuror-șef al Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, pentru o perioadă de 3 ani;
• Marinela Mincă în funcția de procuror-șef al Secției judiciare penale din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, pentru o perioadă de 3 ani;
• Adrian-Petre Todoran în funcția de procuror-șef al Secției de combatere a criminalității organizate din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, pentru o perioadă de 3 ani;
• Adrian-Cornel Nicolau în funcția de procuror-șef al Secției parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru o perioadă de 3 ani;
• Antonia-Eleonora Constantin în funcția de procuror-șef al Secției judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru o perioadă de 3 ani;
• Cristina-Daniela Balcan în funcția de procuror-șef al Secției de resurse umane și documentare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru o perioadă de 3 ani.

La finalul lunii noiembrie, Ministerul Justiției a anunțat finalizarea procedurii de selecție și a trimis Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) propunerile de numire pentru funcțiile vacante de conducere din parchete.

De asemenea, Ministerul Justiției a precizat că, în legătură cu funcțiile de procuror-șef de secție pentru Secția de combatere a traficului de droguri și Secția de combatere a infracțiunilor de terorism și a criminalității informatice, ambele în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, nu a fost formulată nicio propunere.

Dan Dorin Morenciu, fostul manager al Serviciului de Ambulanță Neamț, a fost condamnat joi de Tribunalul Bacău la 4 ani și 6 luni închisoare cu executare pentru luare de mită. Morenciu a recunoscut că a primit 82.000 de euro mită de la asistentele și ambulanțierii angajați în timpul pandemiei care doreau să ocupe posturile definitiv. „Era o tradiție”, a motivat managerul în fața instanței. Alți 15 inculpați au fost condamnați în dosar, inclusiv cei care au dat mita. Decizia nu este definitivă.

La jumătatea lunii decembrie, un alt scandal de corupție a zguduit spitalul din Botoșani. Zece angajați, în frunte cu fostul manager, au fost arestați pentru că au primit mită în schimbul trucării concursurilor de angajare.

Acolo, „prețul” pentru un post de asistent medical ajungea până la 15.000 de euro, potrivit DNA. Anul trecut, la Serviciul de Ambulanță Județean (SAJ) Neamț, managerul a cerut 10.000 de euro pentru un post de asistent și 5.000 de euro pentru unul de ambulanțier.

Pentru un medic primar care lucrează la Ambulanța Neamț, salariul de bază este de aproape 10.000 de lei net, la care se adaugă diferite sporuri, iar un asistent medical primește 3.400 de lei în mână, la care se adaugă sporuri care pot ajunge și să dubleze această sumă, potrivit informațiilor făcute publice de instituția nemțeană.Potrivit sindicatului Sanitas, România are un deficit de personal medical de aproape 20%.

„N u mai eram nevoită să plec la muncă în străinătate” Dan Dorin Morenciu, fost manager interimar al Serviciului de Ambulanță Neamț, a fost arestat preventiv în mai, anul trecut, după ce a fost prins în flagrant delict cu o borsetă plină cu bani. În urma perchezițiilor, procurorii DNA aveau să găsească în mașină și acasă la Morenciu 82.000 de euro.

Banii, pitiți în trei borsete, erau primiți de la cei care doreau să ocupe un post de asistent medical sau de ambulanțier în cadrul SAJ Neamț. DNA s-a autosesizat în acest caz, pe fondul zvonurilor care se răspândiseră pe plan local. În perioada 10-18 mai 2020, la Piatra Neamț, s-au desfășurat concursuri pentru ocuparea a 22 de posturi de asistent medical și ambulanțier. Posturile erau ocupate de personalul angajat, pe perioadă determinată, în timpul pandemiei, iar cine promova concursul urma să fie fixat definitiv pe post.

Miza ocupării unui post în sistem public a fost uriașă, după cum aveau să declare angajații la audieri. „Era un loc de muncă sigur”, „Nu mai eram nevoită să plec la muncă în străinătate”, „Eram cea care întreținea familia, soțul având un salariu foarte mic”, au fost doar câteva dintre motivele invocate, la audieri, de angajații care au dat mită la angajare.

Managerul SAJ Neamț, în complicitate cu liderul de sindicat, Gladior Andronache, care ar fi trebuit să vegheze la corectitudinea concursului, plus asistentele șefe Luminița Rozoschi de la Piatra Neamț și Elena Preda de la Târgu Neamț, au profitat de situație, solicitând bani de la angajații care voiau să rămână în sistem.

Potrivit DNA, Morenciu i-ar fi amenințat în mod direct pe cei care voiau să ocupe posturile că nu vor promova concursul oricât de pregătiți ar fi fost. Tariful stabilit de manager a fost de 10.000 de euro pentru un post de asistent medical și 5.000 de euro pentru unul de șofer de ambulanță.

Cum își împărțeau banii

Asistenta-șefă de la Târgu Neamț le-a declarat procurorilor că i s-a părut prea mare suma cerută ca mită, știind că mulți dintre angajații temporar aveau o situație materială precară. Astfel, aceasta a stabilit ca tarif „rezonabil” suma de 6.000 de euro, din care 5.000 de euro mergea la manager, iar 1.000 de euro îi rămâneau ei. Citeşte întreaga ştire: 6.000 de euro ca să fii asistent medical în Neamț. Cum a motivat managerul de la Ambulanță șpaga pe care o ținea în trei borsete: „Era o tradiție”

6.000 de euro înseamnă salariul pe 9 luni al unui asistent medical

Puși sub acuzare pentru luare de mită, managerul Ambulanței Neamț a recunoscut faptele. La fel și subalternii săi. Angajații care au dat mită pentru a ocupa postul au fost inculpați și ei în dosar pentru dare de mită. Opt dintre inculpați, printre care liderul de sindicat și asistenta-șefă Luminița Maria Rozoschi, au semnat acorduri de recunoaștere a vinovăției, primind condamnări cu suspendare.

Alți 15 inculpați au fost trimiși în judecată, alături de managerul Morenciu. Puși în fața probelor evidente, cu toții au ales să fie judecați prin procedura simplificată, pentru a beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă. Interceptările din dosar arătau cum cele două asistente șefe regretau că au scăzut cuantumul mitei de la 10.000 de euro la 6.000 de euro. Ele erau nemulțumite de pregătirea foarte slabă a candidaților și s-au considerat persiflate de către aceștia în ziua examenului. Știind că au posturile asigurate, cei mai mulți dintre candidați nu au scris nimic pe foaia de concurs sau au bifat răspunsuri la întâmplare și au părăsit sala de examen cu mult înainte de încheierea probei.

Iată un scurt extras din interceptările procurorilor:

Elena Preda: Ai mei s-o descurcat vre-oleacă, fată? Luminița Maria Rozoschi: Nu, nu, nu, foarte slab! Nimica n-o învățat! Nimica, nimica n-o învățat, s-o bazat că… da să vezi tu ce ședință le… I-am trecut cu 6, i-am trecut, îți dai seama, asta era nervoasă…, o făcut 7 întrebări, fă, din 50. 7 întrebări!? 7 întrebări!? Da dă-i în morții mamii lor…

După ce se plânge de nepregătirea candidaților și atitudinea acestora determinată de siguranța că vor promova examenul și situația în care a fost pusă, de a completa lucrările pentru a putea acorda notă de trecere, asistenta-șefă Luminița Maria Rozoschi a răbufnit către colega sa, Elena Preda, de la Târgu Neamț: „Nu am mai zis nimica, nu am mai zis nimica, știi cum, deci îmi tremură stomacul în mine, îmi tremură pentru că am fost proaste de-o viață, am fost proaste, în Dumnezeul mamii lor că trebuiau luate 10.000 trebuia luat, 10.000! Trebuia luat, mâncați-aș gura ta, pentru ceea ce am făcut noi. (…) 10.000, 10.000 trebuia luat, mâncați-aș gura ta, nu vii tu și-mi rânjești, te ridici… (…) Te ridici, te ridici după o oră, nici n-o stat o oră, n-o stat, fată, o oră n-o stat”.

Procurori din cadrul Serviciului Judeţean Anticorupţie Vaslui au efectuat, marţi, descinderi la două centre sociale din municipiul Bârlad, aflate în subordinea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Vaslui.

Cu ocazia percheziţiilor au fost ridicate o serie de documente care ar viza modul în care s-a făcut încredinţarea unor minori către asistenţi maternali profesionişti.

„Colaborăm îndeaproape cu organele de anchetă prezente la faţa locului şi le punem cu operativitate la dispoziţie documentele solicitate”, a declarat purtătorul de cuvânt al DGASPC Vaslui, Romeo Creţu.

Activitatea a beneficiat de sprijinul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Vaslui.

Vezi si – DGASPC Buzău a fost AMENDATĂ. Ce s-a descoperit (sau mai bine zis …ce s-a ACOPERIT) în urma controalelor efectuate la INSTITUȚIA GROAZEI controlată în mare parte de scroafe PSD-iste și PNL-iste

Nota redacției: Pe când și la Buzău? Toată lumea știe cum cei de la DGASPC Buzău procedează în mod similar.

Vezi si – CENTRELE GROAZEI: DGASPC Buzău …la COMANDA PSD! Fătătoarea Gabriela Firea a protejat ILEGALITĂȚILE unui centru de plasament din Buzău!

Un document al ministerului de Finanțe prezintă lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță achitate de stat și asistență medicală extinsă. În document nu se precizează care este impactul bugetar al acestor beneficii fără precedent în rândul angajaților la stat, scrie defapt.ro .

Nota ministerului de Finanțe a fost alcătuită pentru a avertiza că procesele deschise de magistrați pentru a-și majora retroactiv salariile – și, pe cale de consecință, și pensiile speciale – ar putea duce statul român în incapacitate de plată.

Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat

Ce avantaje au magistrații, potrivit documentului de la Finanțe, alcătuit în august 2023:

• Salariile variază între 32.207 lei pentru un președinte de curte de apel și puțin peste 17.000 lei, pe lună, brut, la o judecătorie, pentru un judecător cu 3-5 ani vechime. Aceste salarii includ trei sporuri: pentru condiții grele de muncă, suprasolicitare neuropsihică și păstrarea confidențialității. În total, aceste sporuri sunt de 5.500 – 6.000 de lei pe lună.
• Valoarea medie a pensiei încasate de magistrații români a fost la 1.01.2023 de 21.404 lei. Pentru comparație, valoare medie a pensiei în ianuarie 2023 a fost de 2.003 lei.
• Magistrații pot ieși la pensie până în 50 de ani. Un cetățean obișnuit, la 63 de ani – femei și 65 de ani – bărbați.
• Judecătorii şi procurorii beneficiază anual de şase călătorii în ţară dus-întors, gratuite, la transportul pe calea ferată clasa I, auto, naval şi aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru şase călătorii în ţară dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectuează cu autoturismul. Aceste drepturi nu au caracter salarial şi nu se impozitează.
• În perioada concediului de odihnă, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti beneficiază, o singură dată pe an, de transport gratuit dus-întors între localitatea de domiciliu şi localitatea din ţară în care îşi petrece concediul de odihnă.
• Compensarea diferenţei dintre chiria ce s-ar stabili pentru o locuinţă de serviciu, potrivit legii, şi chiria plătită pe baza unui contract de închiriere încheiat în condiţiile legii. Prin ordin anual se stabilește până la ce plafon poate fi compensată chiria.
• Judecătorii care nu beneficiază de locuință proprietate personală ori cărora nu li s-a acordat locuință de serviciu sau compensarea chiriei, în localitatea în care își desfășoară activitatea, au dreptul la decontarea cheltuielilor de transpor între localitatea în care își au domiciliul sau reședința și localitatea unde se află sediul unității
• Beneficiază în mod gratuit de asistenţă medical, medicamente şi proteze, în condiţiile respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate
• Nota ministerului de Finanțe mai menționează o serie de alte beneficii obținute prin darea în judecată a statului: acordarea „sporului de permanenţă”, acordarea de despăgubiri morale pentru condiţii necorespunzătoare de muncă de până la 500 euro/lună/persoană, acordarea numărului de zile de concediu de odihnă suplimentar (câte 10 zile pentru fiecare an) şi plata indemnizaţiei de concediu aferente acestor zile – pentru condiții grele de lucru

Magistrații au jupuit statul român de circa un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a ministerului de Finanțe. Această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022.

Ceea ce este mai greu urmează acum: potrivit notei ministerului de Finanțe, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro.

„La data 21.02.2019, medicul in specialitatea obstetrica-ginecologie i-a efectuat persoanei vatamate o intrerupere de sarcina la Spitalul Filantropia, interventie in cursul careia s-a produs o perforatie a transei uterine. Post interventie, pana la momentul externarii, medicul nu a efectuat o supraveghere efectiva a pacientei, de natura a identifica elemente clinice si simptomatologice pentru diagnosticarea perforatiei de transa uterina. Urmare nediagnosticarii complicatiei medicale asociate interventiei medicale, starea de sanatate a persoanei vatamate s-a agravat si s-a impus deplasarea de urgenta, in cursul aceleiasi zile, la Spitalul Universitar Elias, unde persoana vatamata a fost supusa unei interventii chirurgicale pentru salvarea vietii”, au explicat procurorii.

Comunicatul integral:

Procurori din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti au finalizat cercetarile si au dispus trimiterea in judecata a unui medic in specialitatea obstetrica-ginecologie pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa, prevazuta de art. 196 alin. 2 si 3 Cod Penal raportat la art. 194 alin. 1 lit. e) Cod Penal.

In fapt, s-a retinut ca la data 21.02.2019, medicul in specialitatea obstetrica-ginecologie i-a efectuat persoanei vatamate o intrerupere de sarcina la Spitalul Filantropia, interventie in cursul careia s-a produs o perforatie a transei uterine. Post interventie, pana la momentul externarii, medicul nu a efectuat o supraveghere efectiva a pacientei, de natura a identifica elemente clinice si simptomatologice pentru diagnosticarea perforatiei de transa uterina. Urmare nediagnosticarii complicatiei medicale asociate interventiei medicale, starea de sanatate a persoanei vatamate s-a agravat si s-a impus deplasarea de urgenta, in cursul aceleiasi zile, la Spitalul Universitar Elias, unde persoana vatamata a fost supusa unei interventii chirurgicale pentru salvarea vietii.

Perforatia de transa uterina este o complicatie documentata in literatura medicala de specialitate care se obiectiveaza in prezenta unor factori de risc (cicatrice post-cezariana si sarcina cu placenta implantata pe cicatrice). Simptomatologia poate fi evidenta inca din cursul interventiei chirurgicale sau se poate diagnostica ulterior, intervalul de timp intre producerea leziunii si aparitia simptomatologiei fiind in functie de dimensiunile leziunii si intensitatea hemoragiei.

Nediagnosticarea acestei complicatii prin lipsa de supraveghere postprocedurala constituie deficienta in acordarea asistentei medicale.

Dosarul a fost trimis, spre competenta solutionare, Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti.

Precizam ca aceasta etapa a procesului penal reprezinta, conform Codului de Procedura Penala, finalizarea anchetei penale si trimiterea rechizitoriului la instanta, spre judecare, situatie care nu poate in niciun fel sa infranga principiul prezumtiei de nevinovatie.

Reactiile pacientelor

Pe site-ul copilul.ro sunt numeroase comentarii dure la adresa acestui medic din partea mamelor care au avut de a face cu ea:

Mitasca Alexandra: O doctorita de care trebuie sa fugiti. 2 lucruri vreau sa va spun ca nu mi-am mai scos firele dupa nastere cu ea, si ca dupa ce am nascut s-a dus sotul cu un plic la „dansa” si a intrebat cat are acolo si a zis ca 6 mil. si a spus sa mai adauge inca 4 milioane (pacat ca nu am reusit sa filmez sau sa inregistrez audio). Treaba cu stelutele nu e corecta, pt. ca nu merita nici o steluta.

Catalina: Am nascut la ea si copilul a iesit cu o malformatie pe care am descoperit-o la 12 ani dupa nastere iar cand am nascut m-a trimis sa ii mai aduc bani ca ala nu e spital e piata copilul mi-a iesit mov pentru ca trebuia sa aiba grija de clientele care platesc bine un doctor de tot rahatul nu merita nici o stea.

Antonela: NU,NU,NU.AM AVUT NEPLACEREA SA INTERACTIONEZ CU ACEST MEDIC MADALINA FRUSTRATA,NEADAPTATA,INSENSIBILA ,NEINTELEGATOARE,ACRRRRAAAA,PREA PLINA DE EA ,PTR CE NU STIU? II LIPSESTE CU DESAVARSILE LATURA UMANA DIN ORICE PUNCT DE VEDERE ,ARE UN COMPORTAMENT MIZERABIL CU TOATA LUMEA , NU STIE SA ASCUTE SI SA INTELEAGA NIMIC,ARE IMPRESIA CA E DEASUPRA TUTUROR ,CA TOTUL ESTE CA EA. ESTE UN SOC SI O TRAUMA PENTRU CINE AJUNGE SA AIBE DE AFACE CU EA . O SCORPIE CU SANGE RECE ,DACA ARE PROBLEME DE ORICE NATURA BINE AR FI SA SI LE REZOLVE SI DUPA ACEEA SA INTERACTIONEZE CU OAMENII. EA ESTE GENUL DE MEDIC CARE TE FACE SA AI RETINERI INAINTE DE A MERGE LA DOCTOR!!! SLAVA DOMNULUI CA NU SUNT TOTI ASA!!!POATE VREO DATA ISI VA DA SEAMA CA ESTE UN ARICI,SAU POATE E FINUT SPUS!!! IMI PARE RAU!

Violeta Ioana: FUGITI DE GHEORGHE MADALINA. ACUM UN AN AM FOST LA SPITAL LA CAMERA DE GARDA PENTRU UN CONTROL. ERAM INSARCINATA IN 2 LUNI. ADIN PACATE, AM AVUT GHINIONUL SA DAU PESTE O DOAMNA, IN GHILIMELE , CA NU ESTE NICI PE DEPARTE, DE DR. GHEORGHE MADALINA. ERAM PE HOL , ASTEPTAM SA INTRU LA CONSULT, CAND DINTR-O DATA AM AUZIT NISTE TIPETE, ERA GHEORGHE CARE TIPA LA ASISTENTA, NU STIU MOTIVUL, DIN CE AM AUZIT AM DEDUS CA ASISTENTA NU PREGATISE O ALTA CUTIE CU MANUSI, CEALALTA FIIND PE TERMINATE. SI EA TIPA , O JIGNEA, II SPUNEA CA NU ESTE BUNA DE NIMIC , CA ESTE O NESIMTITA CARE NU FACE NIMIC, ASTA DE FATA CU PACIENTELE CARE ERAU DEJA IN CABINET SI DE FATA CU TOT HOLUL, PENTRU CA USA ERA INTREDESCHISA SI SE AUZEA TOT, DAR SI DACA ERA INCHISA , LA CAT DE TARE URLA , CRED CA SE AUZEA DE AFARA. IN FINE, DUPA VREO 15 MIN. MA CHEAMA O ASISTENTA IN CABINET. ACOLO DOAMNA DR. GHEORGHE MA IA LA INTEROGATORIU , CE LUCREZ EU, CE LUCREAZA SOTUL, DACA MAI AVEM COPII, UNDE LOCUIM, MAI AVEA PUTIN SI MA INTREBA SI CAT CASTIGAM PE LUNA. DE SARCINA ,IN SCHIMB NU M-A INTREBAT NIMIC. AM INCEPUT EU SA II SPUN CA SUNT INSARCINATA SI CA VREAU SA STIU DACA ESTE TOTUL IN REGULA. LA CARE EA FOARTE SENINA IMI ZICE < TE-AM INTREBAT EU CEVA, TU SA IMI RASPUNZI LA CE TE INTREB EU > . AM RAMAS SURPRINSA DE RASPUNSUL EI SI IMI ZICE SA MA URC PE MASA SA MA CONSULTE. MA URC PE MASA CU AJUTORUL ASISTENTEI, CARE MI-A ARATAT UNDE ANUME SA MA ASEZ CHEAMA UN MEDIC REZIDENT SI II SPUNE SA VADA CE NAIBA MAI VREAU SI EU , SA IMI FACA UN CONSULT. DUPA CARE VINE SI EA, ISI PUNE O MANUSA SI INCEPE SA TIPE LA MINE SA MA LAS MAI JOS, SA NU MA MISC, CU TOATE CA LA TOATE CONTROALELE LA CARE AM MAI FOST NU AM SIMTIT ASA DURERI MARI CA ACUM. EU II SPUNEAM CA MA DOARE, IAR EA CONTINUA CA MA APESE PE BURTA SI SA IMPINGA DEGETELE CAT MAI TARE IN VAGINUL MEU, AM CREZUT CA MOR. DUPA CE TERMINA IMI SPUNE < CAND FACI SEX NU TE DOARE> ASA CEVA NU MI-A VENIT SA CRED. MA DAU JOS DE PE MASA GINECOLOGICA SA MA DUC SA IMI FACA O ECO, CAND VAD CA PE JOS INCEPUSE SA CURGA NISTE PICATURI DE SANGE. II SPUN SPERIATA CA SANGEREZ, IAR EA IMI ZICE CA ESTE NORMAL. IN FINE, SA NU O MAI LUNGESC, IMI FACE ECO, IMI ZICE CA ESTE TOTUL IN REGULA, IAR DUPA 3 ZILE AM AJUNS LA URGENTA CU METRORAGII, EU SANGERAND DE CAND AM PLECAT DE LA EA. AM AJUNS LA URGENTA UNDE AM AFLAT CA SARCINA ERA OPRITA DIN EVOLUTIE. SI ASA AM PIERDUT COPILUL CU AJUTORUL DR. GHEORGHE MADALINA. DUPA ASTA M-AM INTERESAT DE EA SI AM AFLAT LUCRURI CARE M-AU SOCAT. ARE APROAPE 55 ANI, CRED, NU ARE COPII, NU A FOST CASATORITA NICIODATA, A UMBLAT DUPA SOTUL UNEI DOAMNE DOCTOR TOT DE ACOLO DIN SPITAL PANA I-A DESPARTIT. EL FIIND MEDIC TOT ACOLO. BINEINTELES CA NU A MERS RELATIA, EL PARASIND-O, FARA VOIA EI. DUPA ASTA CU O ALTA COLEGA TOT DIN SPITAL SI PRIETENA , II TOT SUNA SOTUL SA SE INTALNEASCA , GASIND DIFERITE MOTIVE, PANA CAND EL I-A SPUS SOTIEI LUI SI ASA S-A TERMINAT PRIETENIA LOR. IAR ACUM SE POARTA CU EA FOARTE URAT, II VORBESTE URAT DE FATA CU ALTI MEDICI, CU PACIENTELE. NU ARE RESPECT FATA DE NIMENI SI DE NIMIC. ESTE UN OM DE NIMIC. AR FI MULTE DE SPUS, DAR CRED CA V-ATI DAT SEAMA CINE ESTE DR. GHEORGHE MADALINA SI SA FUGITI CAT PUTETI DE EA. ESTE NECURATUL IN PERSOANA. O SA MAI REVIN SI CU ALTE DETALII DESPRE EA, DEOCAMDATA ESTE DE AJUNS. DAR VREAU SA VA SPUN CA ASTEA SUNT CELE MAI MINORE LUCRURI SPUSE DESPRE EA. SUNT ALTE LUCRURI LEGATE DE MESERIA EI DE DOCTOR CARE TE INGROZESC. CATA LUME A VRUT SA O BATA . IAR EA FUGEA PRIN SPATELE SPITALULUI. ETC. IN FINE, FERITI-VA DE EA CAT PUTETI, VA MAI SPUN INCA O DATA.

Șeful Centrului de Reţinere şi Arestare Preventivă din Pitești, Ciprian Marangoci, a fost prins în flagrant, în timp ce primea de la o persoană aflată în arest preventiv suma de 500 euro şi un cartuş de ţigări, pentru a beneficia de suplimentarea numărului de vizite și a apelurilor telefonice și pentru a primi în incinta unității de detenție pachete cu o greutate mai mare decât limita legală. Acesta a fost reținut, urmând ca pe numele său să fie cerut arestul prevenitv.

„La data de 28.07.2023, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism Serviciul Teritorial Pitești împreună cu ofițeri de politie judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Argeș și Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Pitești au pus în aplicare mandate de percheziţie domiciliară vizând spaţii din incinta unei instituţii publice, într-un dosar privind săvârșirea infracţiunilor de favorizarea făptuitorului şi luare de mită.

S-a reţinut că inculpatul, şef al Centrului de Reţinere şi Arestare Preventivă, a fost prins în flagrant, în timp ce primea de la o persoană aflată în arest preventiv, suma de 500 euro şi un cartuş de ţigări, pentru a beneficia de suplimentarea numărului de vizite și a apelurilor telefonice și pentru a primi în incinta unității de detenție pachete cu o greutate mai mare decât limita legală.

Totodată, profitând de funcţia deţinută, inculpatul a pretins și primit sume de bani și bunuri de la persoane aflate în arest preventiv, în schimbul cărora le-a permis să primească vizite fără acordul prealabil al procurorului care efectuează urmărirea penală.

Acțiunile inculpatului au avut drept scop favorizarea persoanelor aflate în detenție cu consecința îngreunării cercetărilor în dosare instrumentate de către DIICOT.

Ulterior audierii, procurorii au dispus reţinerea inculpatului, urmând ca în cursul zilei de 29.07.2023 să fie sesizat judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Argeş, cu propunerea de arestare preventivă.

Acţiunea a beneficiat de suportul de specialitate al Direcţiei Operaţiuni Speciale din cadrul Poliţiei Române.

Facem precizarea că pe întreg parcursul procesului penal, suspecţii şi inculpaţii beneficiază de drepturile şi garanţiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum şi de prezumţia de nevinovăţie”, se precizează în comunicatul oficial al poliției.

preluare veghepatiriei

Instanța a analizat chestiunea aplicării deciziei CCR pe tema prescripţiei ca lege mai favorabilă în procesele de corupție, un „mecanism” prin care în ultimul an mulți inculpați VIP au scăpat de răspunderea penală.

Judecătorii de la Luxemburg au hotârât că instanțele naționale nu sunt autorizate să aplice un standard național de protecție privind principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior) în împrejurări precum cele aflate la originea prezentei proceduri preliminare.

„O asemenea repunere în discuție ar avea astfel drept consecință agravarea riscului sistemic de impunitate pentru infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii care decurge din simpla lipsă a unor cauze de întrerupere a prescripției timp de aproape patru ani în România”, subliniază CJUE.

Cum a pus punct CJUE „marii prescripții” din România

Iată ce au decis judecătorii CJUE cu privire la nerespectarea obligației de a prevedea sancțiuni penale efective în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii încalcă dreptul Uniunii:

• Dreptul Uniunii impune statelor membre să combată frauda și orice altă activitate ilegală care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii prin măsuri disuasive și efective. Ca atare, Curtea arată că aceste state trebuie să se asigure că normele privind prescripția prevăzute de dreptul național permit o reprimare efectivă a infracțiunilor legate de astfel de fraude.
• Or, soluțiile jurisprudențiale adoptate în România, din care rezultă că, timp de aproape patru ani, dreptul român nu a prevăzut nicio cauză de întrerupere a termenului de prescripție a răspunderii penale, ar genera un risc sistemic de impunitate pentru infracțiunile în discuție care nu este compatibil cu cerințele dreptului Uniunii.
• Acest risc este accentuat de o eventuală aplicare retroactivă a acestei lipse de cauze de întrerupere unei perioade anterioare, în temeiul principiului legii penale mai favorabile (lex mitior).
• Obligațiile instanțelor naționale însărcinate cu aplicarea dreptului Uniunii și necesara protecție a drepturilor fundamentale Curtea amintește că instanțele naționale trebuie să lase neaplicate reglementarea și jurisprudența naționale în cazul în care acestea conduc la prescrierea răspunderii penale într-un număr atât de mare de cazuri de fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, încât rezultă de aici un risc sistemic de impunitate a unor astfel de infracțiuni.
• Cu toate acestea, o asemenea obligație poate să contravină drepturilor fundamentale.
• În această privință, Curtea consideră că, atunci când o instanță a unui stat membru este chemată să controleze conformitatea cu drepturile fundamentale a unei dispoziții sau a unei măsuri naționale care, într-o situație în care acțiunea statelor membre nu este în întregime determinată de dreptul Uniunii, pune în aplicare acest drept, autoritățile și instanțele naționale sunt libere să aplice standarde naționale de protecție a acestor drepturi, cu condiția ca această aplicare să nu compromită nivelul de protecție prevăzut de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și nici supremația, unitatea și efectivitatea dreptului Uniunii.
• Aplicând această jurisprudență în speță, Curtea distinge principiul legalității infracțiunilor și pedepselor, astfel cum a fost aplicat și interpretat în jurisprudența națională în discuție, de principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior).
• În măsura în care această jurisprudență se întemeiază pe principiul legalității infracțiunilor și pedepselor, sub aspectul cerințelor acestuia referitoare la previzibilitatea și la precizia legii penale, Curtea, după ce a subliniat importanța acestui principiu atât în ordinea juridică a Uniunii, cât și în ordinile juridice naționale, concluzionează că instanțele naționale, prin derogare de la obligația lor de a asigura efectul deplin al dreptului Uniunii, nu sunt ținute să lase neaplicată această jurisprudență.
• În schimb, instanțele naționale nu sunt autorizate să aplice un standard național de protecție privind principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior) în împrejurări precum cele aflate la originea prezentei proceduri preliminare.
• În această privință, Curtea subliniază că, ținând seama de necesara punere în balanță a acestui standard, pe de o parte, și a cerințelor dreptului Uniunii, pe de altă parte, instanțele naționale nu pot repune în discuție întreruperea termenului de prescripție a răspunderii penale aferentă unor acte de procedură intervenite anterior invalidării dispozițiilor naționale pertinente.
• O asemenea repunere în discuție ar avea astfel drept consecință agravarea riscului sistemic de impunitate pentru infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii care decurge din simpla lipsă a unor cauze de întrerupere a prescripției timp de aproape patru ani în România.

Concluziile CJUE cu privire la lăsarea, din oficiu, neaplicată a jurisprudenței naționale și răspunderea disciplinară a judecătorilor:

• În temeiul principiului supremației dreptului Uniunii, o decizie pronunțată cu titlu preliminar de Curte este obligatorie pentru instanța națională în ceea ce privește interpretarea dreptului Uniunii pentru soluționarea litigiului particular.
• În consecință, această instanță nu poate fi împiedicată să dea, imediat, dreptului Uniunii o aplicare conformă cu decizia sau cu jurisprudența Curții, înlăturând la nevoie o jurisprudență națională care constituie un obstacol în calea deplinei eficacități a acestui drept. Un astfel de comportament al judecătorului național nu poate fi calificat nici drept abatere disciplinară.

Peste 5.000 de dosare penale închise în urma „marii prescripții”

Potrivit site-ului ReJust – portalul de jurisprudență al CSM – în ultimul an, de la data emiterii deciziei CCR la zi, un număr de 5.512 de procese penale au fost închise pe rolul instanțelor, urmare a constatării împlinirii termenului de prescripție.

Reamintim că legislația din România avea două articole care reglementau termenele de stingere a răspunderii penale:

• Art. 154 Cod penal (prescripția generală)
• Art. 155 Cod penal (prescripția specială).

Primul prevedea, de exemplu, că faptele pentru care pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani se prescriu în 5 ani, cele pentru care pedeapsa este de la 5 la 10 ani se prescriu în 8 ani și tot așa.

Al doilea prevedea că „îndeplinirea oricărui act de procedură” în cauză comunicat suspectului sau inculpatului întrerupe termenul prescripţiei, un nou termen începând a curge de la data respectivă.

Acest articol a fost găsit neconstituțional de către judecătorii CCR, printr-o decizie din 2018. Cum Parlamentul nu a făcut nimic să pună în acord legea cu exigențele CCR, în 2022 a venit o a doua decizie care a statuat că vreme de 4 ani, între 2018 și 2022, România nu a avut legislație pe întreruperea termenului de prescripție.

„Marea prescripție” – mai degraba opera Înalte Curți, decât a CCR

Această hotărâre a CCR din 26 mai 2022 a fost confirmată de ICCJ în toamna anului trecut.

Completul pentru soluționarea unor chestiuni de drept de la ICCJ a statuat că toți judecătorii vor aplica prevederile prescripţiei generale.

Așadar, „Marea prescripție” nu este neapărat opera Curții Constituționale, ci a Înaltei Curți, care a interpretat decizia instanței de control constituțional în așa fel încât efectele acesteia se aplică retroactiv, nu doar pe viitor așa cum prevăd normele de drept.

Un complet condus de judecătorul Daniel Grădinaru – actualul șef al CSM – a fost cel care făcut posibilă interpretarea deciziei privind prescripția ca lege mai favorabilă, în ciuda faptului că hotărârile CCR nu sunt legi, au explicat pentru Ziare.com surse din magistratură.

Pe de altă parte, instanțele întrebau Înalta Curte, în toamna anului tracut, dacă este o omisiune sau o eroare din partea unui judecător a se pronunța cu privire la incidența prescripţiei după condamnarea definitivă a unui inculpat.

În dispozitivul Decizia nr. 82/2022, judecătorii ICCJ explicau de ce unii condamnați pot scăpa de pedeapsă – chiar dacă este definitivă – urmare a hotărârii CCR, pe când alții nu.

Cheia întregii chestiuni – așa cum se desprinde din conținutul deciziei ICCJ – este diferența dintre omisiunea unui judecător de a aplica prescripția și eroarea unui judecător de a nu o aplica.

Înalta Curte a explicat că dacă judecătorul a omis să ia în discuție incidența prescripţiei cel condamnat ar mai avea o șansă, pe calea contestației în anulare.

Dar, în cazul în care inculpatul a invocat prescripția, dar judecătorul i-a respins argumentul din eroare, atunci nu se mai poate face nimic, deoarece s-ar aduce o atingere principiului autorității de lucru judecat. La această decizie s-a referit avocatul general al CJUE atunci când a susținut că este „inacceptabil” ca unii să scape, iar alții nu:

„Nu este logic ca modificarea valorilor (sau a criteriilor punitive) ale legiuitorului să se aplice numai în beneficiul persoanelor inculpate sau acuzate, iar nu și al celor care, pentru fapte similare, se află în executarea unor condamnări definitive. Lipsa logicii este mai ușor perceptibilă în cazul dezincriminării, printr‑o lege ulterioară, a unor comportamente care anterior erau pedepsite (abolitio criminis). Este inacceptabil din punct de vedere juridic ca, în această ipoteză, din rațiuni pur temporale, persoanele condamnate definitiv pentru unul dintre aceste comportamente să rămână în detenție, în timp ce autorii acelorași comportamente care așteaptă încă pronunțarea unei hotărâri să fie exonerați de răspunderea penală”, argumenta avocatul general al CJUE.

Guvernul de la Bucureşti supravieţuieşte doar cu împrumuturi din surse externe şi interne de peste 15 miliarde de lei pe lună, adică 3 miliarde euro. La finalul primului tri­mes­tru din 2023, datoria publică a României a ajuns la 706,5 miliarde Lei, adică 141,3 miliarde de Euro.

O creştere cu 49 de miliarde de lei (9,8 miliarde de euro) faţă de finalul anului 2022. Deficitul bugetar e atît de mare încît orice modalitate de reechilibrare pare o nebunie. La un PIB de 300 miliarde de euro şi venituri bugetare de 100 miliarde de euro, deficitul buge­tar de 6-7% din PIB este unul colosal.

În aceste condiţii magistraţii, imposibil de tras la răspundere, unii dintre ei, prefacîndu-se că împart dreptatea, folosindu-şi influenţa şi puterea pentru a se poziţiona deasupra legii, au pierdut contactul cu realitate din Ţară şi ţin cu dinţii de privilegii.

Să ne amintim că, prin hotărîre judecătorească, de fapt un conflict de interese, magistraţii şi-au dat singuri mărire de salarii cu 25%, iar greva acestora, potrivit art. 170 din „Legea dialogului social 367/2022”, a fost ilegală, judecătorii şi procurorii neavînd dreptul să facă grevă. În cei peste 30 de ani de la lovitura de stat magistraţii de la vîrf au făcut jocuri politice murdare, arestări la comandă, ajutaţi de servicii, la fel ca într-un stat unde mafia „taie şi spînzură”. Au protejat afaceri murdare, s-au înfrăţit cu interlopii, cu politicienii corupţi, au favorizat infractorii, iar acum nu vor să renunţe la ceea ce nu li se cuvine.

Nici măcar pensiile speciale din buzunarul lor nu i-au împiedicat să facă dosare false, să trimită după gratii nevinovaţi, să vîndă sentinţe, să condamne cu suspendare, să achite sau să prelungească procesele pînă la prescripţia dosarele a sute de infractori, delapidatori, mituitori. Ei nu merită nimic în plus, decît pensia bazată pe contributivitate. Pentru că aceştia primesc pe lîngă pensia dată de „Legea 263/2010” şi o pensie de serviciu, favorizată de „Legea 303/2022”, privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Dacă vor munci mai mult şi se vor pensiona ca fiecare român la vîrsta limită de pensionare vor avea timp să ducă la bun sfîrşit procesele infractorilor tărăgănate extrem de mult, dar şi pensia pe contributivitate le va creşte. Turma de magistraţi trebuie pusă la punct, pensiile lor speciale tăiate, iar banii necuveniţi primiţi pe nedrept, înapoiaţi. Aceştia încasează pensii „radioactive”, de o obscenitate morală fără seamăn, în timp ce toate celelalte clase sociale se zbat în sărăcie. Toţi ar trebui să fim egali în faţa legii. Nu spune nimeni că nu sînt şi magistraţi care îşi fac datoria pe principii de moralitate!

Guvernul Ciolacu se împiedică şi el în propriile izmene şi nu vrea să calculeze pensiile magistraţilor pe baza contributivităţii, în conformitate cu punctele de pensie acumulate, nu la 80% din media ultimilor cîţiva ani. Noua formulă de calcul a pensiilor magistraţilor, cu lacunele evidente, reprezintă un abuz, fiind neconstituţională. Celorlalţi pensionari din România nu li se aplică aceste reguli, mărirea de drept a pensiilor acestora este amînată de la an la an, li se dă nişte mărunţiş periodic, iar inechităţile în cazul lor sînt strigătoare la cer.

Guvernul Ciolacu a găsit iute soluţii pentru magistraţi, în situaţia unui deficit bugetar enorm, astfel că pensiile lor vor continua să rămînă speciale şi discriminatorii. De ce cred eu că nu se va întîmpla nimic cu pensiile speciale? Lesne de înţeles. România e ţara procurorilor „mînca-ţi-aş gura”! E suficient să ne amintim de procurorul torţionar Lazăr Augustin, de Koveşi şi Portocală. Iohannis a apărat cu străşnicie fundul lui Koveşi, pentru că fundul generos al acesteia acoperea dosarele retrocedărilor din Sibiu, ale caselor lui Iohannis şi ale soţiei sale.

Chiar credeţi că procurorii nu au cunoştinţă despre protocoalele cu S.R.I. şi Gestapoul N.K.V.D.-ist din D.N.A.? A cercetat vreodată D.N.A. averile procurorilor şi judecătorilor? Comportamentul unor procurori vine ca urmare a statutului de superpotentaţi, conferit în perioada băsistă, preluat, revizuit şi adăugit în perioada guvernelor iohanniste. Magistraţii sînt singurii „meseriaşi” de top care nu răspund în urma sentinţelor date pe baza legilor incorecte. Grav este că, pînă acum, aleşii neamului n-au fost capabili să pună în mişcare o lege a răspunderii magistraţilor. O justiţie independentă şi dreaptă nu e posibilă dacă nu există şi responsabilitatea corectei prestaţii a legiuitorului!

Orice magistrat care face o justiţie fără morală, corectitudine şi responsabilitate, oricît de devreme s-ar pensiona, ia cu el şi închisoarea dinlăuntrul lui şi închisorile nedrept parafate. În justiţia română avem aceeaşi preacurvie şi corupţie ca în politică, cu mici diferenţe de abuz, dictatură sau îndemînare. În fine, poporul are mai mult mai multă demnitate decît pot avea unii magistraţi şi toate portocalele stricate din Justiţia română.

Autor: Maria-Diana Popescu

Revista Art-Emis

Alexandru Mihailiuc, fost procuror şef al DIICOT – Biroul Teritorial Ialomiţa, a fost trimis în judecată de Parchetul General pentru abuz în serviciu, fals în declaraţii, fals intelectual şi uz de fals, fiind acuzat că a reţinut şi folosit mai multe sume de bani care fuseseră ridicate în urma unor percheziţii.

Acesta este primul dosar important instrumentat de noua structură înfiinţată în cadrul Secţiei Penale din cadrul Parchetului General, după desfiinţarea SIIJ.

„În fapt, inculpatul nu a depus, în termenul prevăzut de art. 252 alin. 8 din Codul de procedură penală, sumele de bani ridicate cu ocazia unor percheziţii domiciliare efectuate la 07.12.2021 şi 10.12.2021, sume pe care le-a folosit până în cursul lunii iunie 2022, când – după efectuarea unui control la DIICOT – Biroul Teritorial Ialomiţa – le-a predat persoanelor de la care au fost ridicate (infracţiunea de abuz în serviciu).

Potrivit rechizitoriului, inculpatul a determinat trei martori să consemneze în fals, cu ocazia declaraţiilor date în faţa acestuia la data de 08.06.2022, faptul că le-au fost restituite sumele de bani ridicate la percheziţiile domiciliare efectuate la locuinţele lor în aceeaşi zi în care au fost ridicate (infracţiunea de fals în declaraţii, în forma participaţiei improprii)”, se arată într-un comunicat al Parchetului General.

Parchetul mai susţine că fostul procuror a întocmit trei procese-verbale, în care a atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului, în sensul că a restituit sumele ridicate cu ocazia percheziţiilor domiciliare efectuate la 07.12.2021 şi 10.12.2021 în aceleaşi zile în care au fost ridicate, procese-verbale pe care ulterior, cunoscând că sunt false, le-a folosit în faţa comisiei de control pentru a ascunde comiterea infracţiunii de abuz în serviciu (infracţiunile de fals intelectual şi uz de fals).

Potrivit presei locale, Alexandru Mihailiuc a ieşit pe pensie în vara anului 2022.

Dosarul se va judeca la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Laura Codruța Kovesi este neagră! Dar nu de la bronzul vacanței pe care oricum nu și-a luat-o… Ci de furie! Pentru că deja întârzierile la ”graficul impus de la Bruxelles” sunt atât de mari, încât riscă să îi spulbere visul de a fi prima femeie președinte a României!

Sau barem marea finalistă a Dreptei într-o confruntare finală cu Mircea Geoană, candidatul ”Stângii” stabilit de asemenea de ”stăpânii Coloniei”.

Numai că fosta baschetbalistă nu are de gând să piardă timpul uitându-se cum ”punctează” doar alții… Așa că, după cum reiese din informațiile de ultimă oră intrate în posesia noastră, aceasta s-ar fi decis să acționeze și să ”arunce la coș” tot ce îi pică în mână! Pentru ca ”Mama Macovei” să poată astfel mobiliza din nou isterica propagandă globalistă de la Bruxelles. Și desigur că primul dosar cu care Laura Codruța Kovesi speră să își lanseze practic candidatura la Prezidențiale va merge tot pe ”rețeta succesului”, cea a ”decimării pesediste”… Numai că, de această dată, procuroarea șefă europeană conștientizează pe deplin că a sosit și momentul operativ pentru a-i da un ”ghiont zdravăn” și unui oricum tot mai timorat Klaus Iohannis. Cel căruia oricum nu îi iartă umilința de a o demite prin gura Mădălinei Pușcalău…

”Nepotul” la Canal!
”Nea Paule, vezi că te leagă în Azilul Groazei” titram ”lovitura” din 13 iulie. Și cam ultimul ”bătrân combinator” al clasei politice ”de pe stânga” – că ”pe dreapta” Flutur este de neclintit! – a luat de bun acest avertisment. Astfel că, după doar câteva ore, Gabriela Firea nu s-a mai oțărât la toată lumea, și-a dat jos mâinile din șolduri și a demisionat. Dându-i astfel posibilitatea lui ”nea Paul” să își vadă de ”bătrânețile lui liniștite” și de ”agoniseala” după atâția ani de politică mai mult subterană, decât prin luări de poziție… Numai că ”nea Paul” se face că nu a priceput și sfârșitul ultimatumului, trăgând deja de timp cu retragerea sa din funcția de secretar general al Partidului Social Democrat. Pe riscul lui… Pentru că, până va pricepe și Paul Stănescu că și dacă nu trece de ”bună voie și nesilit de nimeni” la ”next level” al planului de retragere controlată din poziția din care vrea să facă listele electorale pentru cel puțin jumătate din județe ”cu pixul lui”, de suferit va avea ”nepotul” Barbu. Actualul ministru al Agriculturii fiind deja ”țintă în mișcare” în ancheta care, ce este drept, nu vizează scurta perioadă de când ”unchiul Paul” l-a ”uns” în Guvern. Ci cea în care a fost director general la Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, asumat fiind de organizația județeană Olt a lui ”nea Paul”.

Numai că, ghinion, atunci când simțeau că le fuge pământul guvernării de sub picioare, ”Petreușii” liberali Ludovic Orban și Ionel Dancă și-au plătit și din polițe, dând drumul la o ”anonimă” despre prejudiciul de 500 milioane de euro constatat la Agenția ”nepotului” Barbu prin ”lucrările” de la canalele de irigații.

Iar fată strângătoare, Laura Codruța Kovesi a strâns de pe la toate structurile românești de Parchet datele, informațiile și probele existente, pentru a ”bubui”, din postura de procuror european șef, ”Dosarul CANALUL”! ”Capul” unui ministru al Agriculturii, fie el și un ”no name” ca Barbu, putând fi totuși ”sacrificul” potrivit adus pe ”altarul” Comisiei Europene pentru ca Kovesi să poată reintra în cursă. ”Parteneriatul” cu fostul premier progresist de la Sofia nereușind să o scoată din conul de umbră în care se zbate în Luxemburg. Că doar a prezenta Comisiei Europene cazuri de trafic de influență de la Sofia și a spune că ”Bulgaria este coruptă” este ca și cum ai anunța oficial că ai descoperit ”apa caldă”…

România rămânând astfel ”calul de bătaie” preferat al unei Laura Codruța Kovesi care, după ”raidul” iminent pe care îl va efectua în ”ograda” lui Paul Stănescu, va poza într-o adevărată ”Zeiță a Justiției”

Intră în ”oamenii președintelui”!
Astfel că, pentru a demonstra susținătorilor externi că ”nu fură” la ”cântarul” Justiției, Kovesi va echilibra ”talgerele” dosarelor și cu câteva ”capete” ale ”oamenilor președintelui”!

Ghici care va fi primul dosar…?
Degringolada liberală urmând a fi accentuate de ”jocul dublu” în care se va angaja încă extrem de ambițioasa Laura Codruța Kovesi mult mai curând decât se așteaptă consilierii prezidențiali care subestimează capacitatea unei femei de nu uita și nu ierta…

Codruța, de Mariusică ai auzit…?
Acum, desigur că este dreptul constituțional al Laurei Codruța Kovesi de a renunța la cariera de magistrat, fie el și unul european, pentru a își urma visul politic… Sau cel al francezilor de a îi tachina astfel pe partenerii americani…După cum rămâne de văzut și dacă, după ce i-a trecut pe la ureche ”glonțul” Azilelor Groazei, ”nea Paul” Stănescu își va sacrifica acum și ”nepotul” Florin Barbu, aidoma Gabrielei Firea, doar pentru a mai ”trage” de listele de la alegerile locale…

Însă este totuși greu de crezut că Laura Codruța Kovesi nu a auzit că, după ”scuiparea sa ca o măsea stricată” de către Klaus Werner Iohannis, Direcția Națională Anticorupție nu s-a desființat! Și chiar are în fruntea sa un procuror – șef! Unul care tocmai ce a declarat că va face tot ce este posibil ca DNA să se ocupe de acum înainte doar de cazurile mari, cu prejudicii pe măsură! Iar cei 500 de milioane de euro care s-ar fi dus ”pe apa” canalelor de irigație chiar sunt niște bani…

Deci, Codruța, ai auzit de Mariusică…? Sau vrei ca, din nou, ancheta să fie doar a lui Kovesi pe persoană fizică? Lipirea pe fruntea României a unei noi etichete de cea mai coruptă țară europeană urmând să se facă tot prin ”boicotarea” procurorilor lui Voineag?

Catalin Tache, Ziarul National

Străinii finanțează programe de reeducare a polițiștilor și procurorilor din România.

Scopul: Slăbirea celulei de bază a societății, subminarea tradiției, dezrădăcinarea și satanizarea românului.

Metoda: Persecuție milițienească împotriva celor care afirmă normalitatea, respectă adevarul și iubesc tot ceea ce este firesc.

G4Media:

147 de procurori şi 160 de poliţişti au participat la sesiuni de formare pe tema investigării infracţiunilor motivate de prejudecată şi a promovării drepturilor persoanelor LGBTI, a anunţat, joi, Parchetul General, citat de Agerpres.

Singura șansă este ca autoritățile ce participă la astfel de mizerii să realizeze că se încearcă îndoctrinarea lor întru persecutarea Românilor vii. Conștientizând asta, să încerce să-și facă treaba fără să bage în seamă nebunia conceptului juridic de “ură” și de “infracțiuni motivate de ură”.

Conform unui comunicat al PG, sesiunile au fost organizate de Asociaţia Accept şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cadrul proiectului „Parteneriat pentru egalitatea persoanelor LGBTI: implementarea jurisprudenţei CEDO privind orientarea sexuală şi identitatea de gen”.

Deci un ONG pentru homosexuali acaparează Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și de Justiție din România, cu scopul obținerii de condamnări ale celor care nu sunt de acord cu agenda LGBT.

Cursurile de formare comune pentru procurori şi poliţişti s-au derulat în perioada octombrie 2022 – aprilie 2023, formatorii fiind procurorii PICCJ Oana Chichernea şi Răzvan-Horaţiu Radu, psihologul Alex Ciucu şi avocata Iustina Ionescu, specializată în drepturile omului.

„Sesiunile au fost organizate în scopul îmbunătăţirii nivelului de înţelegere de către specialiştii din instituţiile de aplicare a legii a nevoilor şi problemelor specifice cu care se confruntă victimele LGBTI ale infracţiunilor motivate de ură. Totodată, tematica cursurilor a vizat modalităţi eficiente de identificare şi investigare a acestor infracţiuni.

În mod concret, un subiect de interes major a fost cel al abordării centrate pe victimă în investigarea cauzelor având ca obiect infracţiuni motivate de ură, în cadrul celor 16 sesiuni de formare fiind prezentată cazuistică în domeniu. Necesitatea formării sistematice a forţelor de ordine şi a magistraţilor este indicată în deciziile Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei în cadrul monitorizării executării hotărârii CEDO în cauza MC şi AC împotriva României (2016), prin care s-a solicitat României implementarea de urgenţă a unei reforme a sistemului de investigare şi anchetă a infracţiunilor motivate de ură”, susţine Parchetul General.

Formarea sistematică = reeducare.

Ce fel de țară suntem dacă permitem unor alogeni să “solicite României implementarea de urgență a unei reforme a sistemului de investigare şi anchetă a infracţiunilor motivate de ură”? Adică permitem altor puteri să scrie legi la noi în țară.

ADICĂ SUNTEM O COLONIE!

Formarea profesională a procurorilor constituie o condiţie în vederea aplicării standardelor europene în materie şi pentru îmbunătăţirea accesului la justiţie şi câştigării încrederii în actul de justiţie penală.

În acest sens, evaluarea realizată la finalizarea sesiunilor de formare a confirmat nevoia procurorilor şi poliţiştilor, beneficiari direcţi în cadrul proiectului, de dobândire a unor cunoştinţe profesionale specializate şi aprofundarea tehnicilor de investigaţie în domeniu.

Proiectul „Parteneriat pentru egalitatea persoanelor LGBTI: implementareajurisprudenţei CEDO privind orientarea sexuală şi identitatea de gen” este implementat de Asociaţia ACCEPT în parteneriat cu Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în perioada decembrie 2021 – noiembrie 2023.

Proiectul beneficiază de un grant în valoare de 937.819 euro oferit de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia prin Granturile SEE în cadrul Programului Dezvoltare locală.

Generație nouă, viitorul României depinde de voi, dacă vă treziți și ajungeți eroi sau dacă dispăreți în căldura întunecoasă, somniferă, a confortului.

Incorect Politic

Procurorul Cazacu intră cu dosarul în mașina condusă de audiatul Petrescu!

Se strânge lațul documentelor probatorii puse la dispoziția ”beneficiarilor legali” de către structura contrainformativă angrenată în demontarea ”Afacerii Secolului” de la Direcția Națională Anticorupție. Acolo unde un biet angajat, un ”muritor de foame” care habar nu avea măcar ce semnează devine ”săgeata” procurorului Radu Mihăiță Cazacu de la Secția Militară a DNA.

Astfel că, din suspect și angajat, Petrescu Ștefan Renato devine peste noapte martor al acuzării și… patron al societății la care lucra! Mai mult decât atât, același salariat folosit de procurorul Radu Mihăiță Cazacu în ”suveica nebună” de anchete în scopul debarasării de proprietarii de drept ai unei societăți comerciale cu afaceri de zeci de milioane de euro, același Petrescu Ștefan Renato ajunge să plătească halucinanta sumă de 1.300.000 euro către amanta procurorului Radu Mihăiță Cazacu!

Contractul 02636
Avocata Elena Teodora Calagiu, primind drept ”bonus”, în apartamentul dintr-un bloc giurgiuvean de pe strada Decebal, ”contractul de asistență juridică nr.02636/19.08.2019”. Semnat de Petrescu Ștefan Renato. Cu un onorariu total de 1.300.000 euro! Concubina procurorului Cazacu, cea cunoscută în Baroul Giurgiu doar pentru cazurile primite din oficiu, bătând astfel toate recordurile în domeniu, chiar și ale celor mai prestigioase Case de Avocatură din Capitală, pentru o presupusă ”asistență” acordată lui Petrescu Ștefan Renato.

Avocata Calagiu, cu amantul procuror Cazacu și cu clientul plătitor Petrescu

Nimeni altul decât suspectul făcut scăpat de bărbatul cu care avocata are și o fetiță recunoscută de Cazacu, în urma relației de concubinaj cu Elena Teodora Calagiu! Iar la rândul său, Petrescu Ștefan Renato își permite să arunce aproape un milion și jumătate de euro pe un con

tract care practic nu prevede nimic, mai ceva ca marii nababi ai țării. Cu toate că, după cum reiese din declarațiile și stenogramele Direcției Naționale Anticorupție intrate în posesia noastră, acesta recunoaște, sub propria semnătură și chiar în fața procurorului Radu Mihăiță Cazacu, că el unul este ”vai steaua lui” și nu are nicio afacere proprie, fiind doar un angajat pe șantier!

L-a declarat…?
Acum, poate că a venit vremea ca, oricât s-ar teme de ”tentaculele nevăzute” ale încă influentei ”Republici a Procurorilor”, și alte structuri ale statului român să își facă treaba. Și să verifice barem unde a declarat avocata Elena Teodora Calagiu – dacă a făcut-0 ! – contractul nr. 02636/19.08.2019, ce taxe și impozite a plătit pentu suma primită de 1.300.000 – mai ales că banii au fost plătiți de către Petrescu Ștefan Renato prin virament bancar!!! – și ce servicii a prestat pentru acești bani, în afara unei simple adrese trimisă tribunalului. Urmând ca viitorul rechizitoriu să identifice toate faptele comise în eventualitatea că acest contract a fost unul ”fake”, menit doar a acoperi un fel de ”taxă de protecție”…

Cazacu și Petrescu, suprinși alături prin parcări și în sala de judecată

Până atunci însă, să admitem că un potent om de afaceri plătește fabuloasa sumă de 1.300.000 euro unui avocat… Dar unuia cu nume, ci nu unei avocate dintr-o garsonieră de bloc, care are doar cazuri din oficiu! Ci pentru a îl reprezenta în instanță barem, ci nu doar pentru o ”asistență juridică” care nu prevede nimic concret! Acum, să mai presupunem și că din miile de avocați din țara asta, miliardarul Petrescu Ștefan Renato – miliardar pentru că și-a permis să achite totuși 1.300.000 euro pentru formularea unei simple întrebări juridice! – a nimerit doar într-un apartament de bloc din Municipiul Giurgiu. Iar acolo a dat total întâmplător tocmai peste amanta procurorului care l-a scăpat de închisoare! Dar fie și așa, tot nu avem cum să deducem, nici omenește, nici financiar sau din orice altă prismă legală, de unde a avut acesta 1.300.000 euro, BANI PLĂTIȚI concubinei procurorului!

”Am citit declarația și corespunde celor declarate de mine”!
Astfel a încheiat Petrescu Ștefan Renato cele șase declarații de martor intrate în posesia noastră. Declarații date în fața procurorului Radu Mihăiță Cazacu, în sediul Direcției Naționale Anticorupție din str. Știbei Vodă nr. 79 – 81. Cei doi, Petrescu Ștefan Renato și Radu Mihăiță Cazacu semnând cot la cot și mențiunea că ” Declarația nu a fost înregistrată audio/video, întrucât martorul nu a solicitat expres această procedură”.

Contractul de 1.300.000 euro!

Iată însă că declarațiile ”miliardarului” Petrescu Ștefan Renato date procurorului Radu Mihăiță Cazacu au rămas! Iar în toate acestea, Petrescu recunoaște că nu este patronul firmei, ci doar un simplu angajat contactat pe un șantier de construcții!

Mai mult decât atât, în toate cele cinci declarații date sub semnătură la sediul central al DNA și intrate în posesia noastră, Petrescu Ștefan Renato susține în repetate rânduri că nu avea cunoștință de ”creditări”, de ”plăți”, de ”contracte”, că el doar ”semna” ce i se dădea, fiind doar un angajat, chiar și atunci când a figurat ca administrator. Lucru confirmat pe deplin și de ultima decizie definitivă a Tribunalului Giurgiu, pe care o publicăm astăzi, și în care judecătorii rețin strict această calitate a lui Petrescu Ștefan Renato, ci nu cea de patron! Mai mult chiar, ”frica de pușcărie” l-a făcut pe ”miliardarul” Petrescu să recunoască și cum a ajuns patronul firmei: prin falsificarea semnăturii titularului de drept!

Și atunci, de ce procurorul de caz Cazacu se vedea cu cel pe care îl audia oficial în biroul său de la DNA, prin parcările de lângă sediu? În mașina acestia, în care lăsa diverse dosare, după cum o dovedesc imaginile intrate în posesia noastră? De ce același procuror, aflat în timpul liber, s-a dus în sala de instanță din Giurgiu unde era judecat Petrescu și a stat ostentativ lângă el, în semn de susținere? De ce tocmai amanta procurorului Cazacu a luat dosarul acum urmăritului penal Petrescu? Dar mai ales de unde a avut un simplu angajat al unei firme de construcții suma de 1.300.000 euro, pe care a plătit-o amantei procurorului care l-a lăsat în libertate? Pentru că în declarațiile date în fața aceluiași procuror Cazacu, Petrescu Ștefan Renato susține că este un simplu angajat!

Catalin Tache

Se visează elita structurilor de Parchet din România și se comportă ca atare! Când ei sunt ”vai stelele” lor! Mai ales după ce ”frăția procurorilor” de la DNA Militar este zguduită de un scandal pur și simplu halucinant! Și nu ne referim aici la cine i-a pus ”guma de mestecat” sub scaun lui Raed Arafat! Cu toate că și monitorizarea neortodoxă a birourilor șefilor Ministerului de Interne va ”bubui” în curând…

Numai că două înregistrări expertizate de procurorii de la structura care instrumentează ”Rețeaua Cazacu” aruncă în aer cu totul DNA Militar! Membrii ai acesteia căzând pe tehnică, în timp ce recunoșteau cum practic se recurge la ”alba-neagra” cu sechestrele puse de alți procurori, în alte dosare, pe bunuri de zeci de milioane de euro! Iar interceptările audio intrate în posesia noastră, ca și cele video și ”planșele foto” deja aflate la ”dosarul secolului” au fost înaintate beneficiarilor legali. Stranie ironie a sorții, tocmai în ziua în care procurorul Radu Mihăiță Cazacu își depunea dosarul pentru concursul numirii în funcție de execuție în cadrul Direcției Naționale Anticorupție.

17 mai… Tic – tac…
Iar pe lista scurtă a CSM-ului, atotinfluenții procurori Ban și Solomon au reușit să își vadă visul cu ochii. Astfel că, la poziția 3 figurează și ”Cazacu Radu Mihăiță – PMTB – delegat la DNA – Structura centrală – Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cazurile privind infracțiuni săvârșite de militari”. Pe 6 mai urmând a avea loc publicarea rezultatelor probei interviului și a rezultatelor finale ale concursului. Stranie coincidență, doar cu 11 zile înainte de expirarea detașării lui Cazacu la Secția Militară a DNA, cea care a fost prelungită succesiv, până pe data de 17.05.2022. Astfel că noile înregistrări se pot dovedi fatale. Cu toate că, într-adevăr, interesant era și cum va trece controversatul Cazacu, zis și ”Noul Portocală” de ”punctul c.” al listei condițiilor obligatorii pentru promovare. Și anume ”să aibă o conduită morală” ireproșabilă”. Mai ales că, în paralel cu dosarul lui Cazacu, beneficiarilor legali le-a fost înmânat și un raport informativ complet, pe care îl prezentăm în continuare…

Mama copilului lui Cazacu, avocata inculpaților audiați de Cazacu!
”Procurorul RCM a instrumentat și supravegheat u.p. în dosarul 284 de la DNA și care l-a anchetat pe Pavel Marin din anul 2014, până la începutul anului 2016. Tot în anul 2014 începe o relație de concubinaj cu numita Calagiu Theodora, stagiară în cadrul Baroului Giurgiu, pentru care dezvoltă o pasiune evidentă, urmată de divorțul de soție și separarea de cei doi copii.

Astfel s-a ajuns la situația mai mult decât îngrijorătoare ca procurorul Cazacu să îi furnizeze concubinei Calagiu ”clientela” din rândurile subiecților activi ai infracțiunilor pe care RCM îi ancheta oficial ca procuror DNA! Revenind la relația procuror – avocată raportat la situația de fapt, așa cum apare în nota informativă nr.(…), în anul 2015 procurorul RCM îl anchetează pe Pavel M. și îl audiază pe Petrescu Ș. în calitate de martor într-un dosar privind un abuz în serviciu presupus a fi săvârșit de (…). Având acces la piesele dosarului și inclusiv la cele ale afacerii prospere administrate de (…), procurorul RCM i-a transformat pe cei doi administratori audiați, direct în martori de serviciu. Cei doi angajând-o în schimb drept avocată pe concubina procurorului Cazacu, exact cel care i-a audiat și apoi i-a scăpat de urmărirea penală!”

Interesant este că după ”atacul raider” executat de administratorii scăpați de procuorul Cazacu și apărați de mama fetiței acestuia, ”roata justiției” s-a întors! Și au fost deschise mai multe dosare penale cu privire la deposedarea proprietarilor de drept ai afacerii de către administratorii Petrescu și Pavel. Cei care, în schimbul libertății au plătit nu doar taxa aferentă concubinei avocat a procurorului de caz, dar au și cedat, ”de bună voie și nesiliți de nimeni”, o bună parte a acțiunilor sociale unui puști apropiat de familia Cazacu!

Au ”șmenuit” sechestrul!
Numai că, simțind probabil că ”lațul” celorlalte dosare penale se strânge deja nemilos, membrii ”Frăției” aflați în spatele ”preluării prin falsificarea semnăturii” a afacerii cotate la câteva zeci de milioane de euro au recurs la un gest absolut disperat. Dar care, ghinion, le poate fi fatal. Pentru că, doar cu câteva zile înainte de termenul final, au ”șmenuit” sechestrul pus de alți procurori pe bunurile firmei, în urma plângerii penale a păgubitului ”Rețelei Cazacu”!

Ținând cont strict de faptul că în aceste zile chiar are loc expertizarea interceptărilor depuse la dosar, nu le vom face publice momentan. În schimb publicăm prima parte a ”documentației” aflate la acest moment în lucrul procurorilor altei structuri decât DNA Militar.

”(…) Alexandrescu Liuba Liliana – notar public – (…) săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, prevăzută și pedepsită de art. 297 Cod penal; fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută și pedepsită de art. 320 Cod penal – atestarea Hotărârii adunării generale a acționarilor prin care s-a hotărât utilizarea părților sociale ale GBC BUSINESS CRAID SRL, că îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a fi asociat într-o nouă societate, cunoscând în mod concret că părțile sociale ale GBC BUSINESS CRIAD SRL sunt puse sub sechestru asigurător în dosarul penal 122/P/2019.

• uz de fals, prevăzută și pedepsită de art.323 Cod penal – utilizarea acestei hotărâri la ONRC pentru înființarea noii societăți
• fals, prevăzută și pedepsită de art.321 Cod penal – pentru Hotărârea adunării generale a asociațiilor GBC Business CRIAD SRL prin care s-a hotărât transferul de proprietate a bunurilor deținute în proprietate de GBC Business CRIAD SRL în proprietatea noilor societăți create, cunoscând faptul că asociații GBC BUSINESS CRIAD SRL au începută urmărirea penală sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni:
• Petrescu Ștefan – Renato cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de cesiune fictivă, înșelăciune, gestiune frauduloasă, delapidare în formă continuată și coautorat.
• Pavel Marin cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de cesiune fictivă, înșelăciune, gestiune frauduloasă și delapidare în formă continuată și coautorat.
• uz de fals, prevăzută și pedepsită de art. 323 Cod penal – folosirea Hotărârii adunării generale a asociaților GBC BUSINESS CRIAD SRL la notarul public în vederea încheierii actului notarial de transfer al proprietății.
• Instigare la abuz în serviciu, solicitând notarului public efectuarea formalităților pentru transferul ilicit al proprietăților GBC BUSINESS CRIAD SRL, ale căror părți sociale erau sechestrate, către societatea deținută de suspecții Petrescu Renato și Pavel Marin”.

Ordonanța nr.122/P/2019

Iar repeziciunea cu care avansează noul dosar în care ”ițele” întregii afaceri duc direct la suspecții apărați de concubina procurorului Cazacu se explică și prin simplitatea ”prea ca la țară” a faptelor comise! Fiind astfel suficient să amintim că respectivele părți sociale nu puteau fi înstrăinate atâta vreme cât exista sechestru asigurator pe ele!

”Prin Ordonanța nr.122/P/2019 din data de 31.10.2019, emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra părților sociale deținute de către

• suspectul Petrescu Ștefan Renato din București, asociat la S.C. GBC BUSINESS CRIAD SRL, Giurgiu, respectiv 95.005 % din capitalul social al societății
• suspectul Pavel Marin din Giurgiu, asociat la SC OMEGA CONSULTANCE SRL, Giurgiu, respectiv 95% din capitalul social al societății.

Prin Ordonanța nr.122/P/2019 din data de 12.11.2019 emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu s-a dispus reunirea cauzei penale nr. 495/P/2019 la nr.122/P/2019, cercetările urmând a fi continuate sub nr. 122/P/2019.

Prin Ordonanța nr.147/P/2020 din data de 14.04.2020 emisă de IPJ Giurgiu – SICE s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la săvârșirea infracțiunii de fals în declarații, constând în aceea că, la data de de 16.01.2020 și la data de 07.02.2020, sub prestare de jurământ, numitul Petrescu Ștefan Renato a dat două declarații în fața apărătorului său ales (…), din care rezultă că s-a deplasat personal în Republica Seychelles, că înscrisurile privind cesiunea( transferul) părților sociale aparținând Global Business Group LTD au fost semnate de Sammy Antoine, că în momentul în care s-a întors în țară l-a determinat pe numitul (…), convenind reciproc, să încheie litigiul dintre ei și a luat măsurile necesare pentru preluarea Global Business Group LTD Seychelles în calitate de reprezentant al SC GBC BUSINESS CRIAD SRL, acesta semnând transferul părților sociale.

Cu precizarea că măsura asiguratorie a sechestrului asigurator cu privire la părțile sociale deținute de suspecții Petrescu Ștefan – Renato și Pavel Marin la GBC BUSINESS CRIAD SRL și OMEGA CONSULTANCE SRL a fost menținută succesiv, inclusiv în prezent. Inclusiv judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Giurgiu confirmând menținerea sechestrului, ca fiind o măsură oportună în securizarea și conservarea celor două societăți comerciale, inclusiv a patrimoniului acestora, pentru că părțile sociale au o proiecție directă asupra patriomoniului/activelor societăților, ele nu sunt de sine stătătoare”!

Totuși, ”începând cu luna februarie 2022, suspecții Petrescu Ștefan renato și Pavel Marin, prin Hotărârea Adunării generale a asociaților GBC BUSINESS CRIAD SRL hotărăsc utilizarea părților sociale pe care aceștia le dețineau în GBC BUSINESS CRIAD SRL pentru înființarea următoarelor societăți noi : GBC MEGA IMOINVEST SRL, SPR PUR INVEST SRL, PIREUS IMOBILIARE SRL, OMEGA SPR IMO CONSTRUCT SRL, act certificat de avocata(…), care totodată îi reprezintă pe suspecții Petrescu Ștefan Renato și Pavel Marin în dosarul penal și cunoștea situația lor penală, cât și faptul că există sechestru penal cu privire la părțile sociale”.

Și uite cum suspecții Petrescu și Pavel sunt apărați, dintre toți avocații, tocmai de concubina procurorului Cazacu, cel care i-a audiat! Iar dintre toți notarii publici, au reușit înstrăinarea bunurilor pe care era pus sechestru tocmai la cel al notăriței inculpate în celebrul ”Dosar al Bancherilor”, instrumentat de Structura Centrală a DIICOT! Însă dincolo de toate celelalte 35 de dosare deja identificate, cel mai de interes acum este cine i-a dat clasare aceleiași notărițe în Dosarul 345/P/2015… Dar poate își ajută colegii chiar procurorul Cazacu, cu această informație…

Catalin Tache

Ministrul Justiției, Stelian Ion, a avertizat vineri, înainte de decizia Curții Contituționale (CCR) privind legea care scade experința necesară procurorilor care vor să intre în DNA și DIICOT, că ”liniile roșii nu trebuie trecute, indiferent ce interese politice, ideologii și convingeri are fiecare dintre noi. Ordinea de drept, bunăstarea, siguranța și viața românilor sunt mai presus decât orice”.

Legat de sesizarea CCR, depusă de Curtea Supremă condusă de judecătoarea Corina Corbu, Stelian Ion arată într-o postare pe Facebook că ”ar fi extrem de grav dacă analiza CCR s-ar extinde și asupra altor aspecte, stabilind condiții pentru recrutarea pentru DNA și DIICOT care în prezent nu sunt prevăzute de lege. Într-o astfel de neagră variantă, cele două structuri specializate ar fi practic decimate”.

Postarea integrală a lui Stelian Ion:

Lupta împotriva corupției și a criminalității organizate trebuie să continue în ritm accelerat. Loviturile din ultimii ani, date inclusiv prin modificările legislative adoptate în legislatura trecută, constituie impedimente reale împotriva atingerii acestui scop.

Una dintre măsurile legislative solicitate în mod legitim de către DNA și DIICOT a constituit-o scăderea vechimii pentru selecția în cadrul DNA și DIICOT de la 10 ani (varianta introdusă prin legile Iordache) la 7 ani. În felul acesta ar crește baza de selecție a procurorilor, astfel încât să poată fi rezolvate problemele grave de personal cu care se confruntă cele două structuri specializate de parchet.

Din păcate, propunerea legislativă solicitată de atâta vreme de către DNA și DIICOT și votată în parlament de actuala coaliție a fost atacată la CCR, existând riscul compromiterii proiectului.

Mai mult decât atât, ar fi extrem de grav dacă analiza CCR s-ar extinde și asupra altor aspecte, stabilind condiții pentru recrutarea pentru DNA și DIICOT care în prezent nu sunt prevăzute de lege. Într-o astfel de neagră variantă, cele două structuri specializate ar fi practic decimate.

Ministerul Justiției a redactat ample apărări față de această sesizare, spre a fi avute în vedere de către CCR la termenul din 14 iulie.

Salut luarea de poziție a DNA, a DIICOT și a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care a fost tras un puternic semnal de alarmă și s-a explicat public cât de necesar este proiectul de lege și cât de grav ar fi ca sesizarea să fie admisă de CCR – situație în care lupta împotriva corupției și a criminalității organizate ar primi o grea lovitură.

Cred că în toate trebuie să existe măsură și echilibru, cred că liniile roșii nu trebuie trecute, indiferent ce interese politice, ideologii și convingeri are fiecare dintre noi. Ordinea de drept, bunăstarea, siguranța și viața românilor sunt mai presus decât orice.

Un medic chirurg din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu a fost reţinut pentru 24 de ore de procurori, sub acuzaţia de luare de mită. Gheorghe Neaţă a fost directorul spitalului din Târgu Jiu şi consilier judeţean PSD şi PD-L.

Medicul chirurg este acuzat de condiţionarea actului medical, patru plângeri fiind depuse împotriva lui de către pacienţi cărora le-a pretins bani sau bunuri.

În urma percheziţiei care a fost făcută în această dimineaţă, în biroul medicului a fost găsit o adevărată avere. „În data de 08.07.2021 s-a efectuat o percheziţie domiciliară în cabinetul medicului N.G. din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Tg. -Jiu, fiind găsite sume de bani în valoare totală de peste 71.000 RON, din care 52.200 lei, restul valută (3400 curo şi 350 lire sterline), banii fiind depozitaţi într-un dulap din lemn situat în cabinetul medical. Au mai fost găsite şi numeroase alte bunuri, cum ar fi: băuturi alcoolice, cafea, parfumuri, ţigări“, se arată într-un comunicat de presă al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj.

Procurorul a reţinut că, potrivit declaraţiei de avere, medicul deţine depozite bancare în cuantum de peste 1.400.000 lei.

„Dacă e speranţă de ceva bănuţi, internez!“
Anchetatorii au montat microfoane în cabinetul medicului. Acesta rostea în fieczre dimineaţă o rugăciune în care îi cerea ajutorul lui Dumnezeu pentru a-i da mulţi bani şi să fie ferit de procurori: „Suspectul N.G. ora conştient de activităţile sale ilicite, dovadă fiind şi o rugăciune pe care acesta o spunea în fiecare zi cu voce tare în cabinetul său: „Doamne. Maica Domnului, dă-mi sănătate, banî mulţi, bine lui A ….fereşte-mă de boală, fereşte-mă de procurori, …!”.

Mai mult decât atât, medicul purta monologuri în care vorbea tot despre mita oferită de pacienţi, rezultând că era obsedat de ban: „Subţire de tot. 4, 5.,6…. Aaa. Bun, mă! Buuun Mi-a dat 5 milioane, hai .. păi da. Şase. Normal, trebuia să fie 6“.

Din alt mololog rezultă că medicul era interesat doar de bani: „De pildă, în data de 09.06.2021, la ora 22:45, fiind de gardă, medicului N.G. îi sună telefonul, iar din discuţia pe care o poartă rezultă că este chemat la o urgenţă. Acesta iese din birou şi la ora 23:00 revine în cabinet, unde poartă cu voce tare următorul monolog: «Daca e speranţă de ceva bănuţi, internez! Dacă nu, nu internez!»“, se mai arată în comunicatul de presă.

Nouă spăgi de la pacienţi în 10 zile
Patru denunţuri au fost depuse împotriva medicului, iar procurorii au stabilit că a primit şpăgi de la nouă pacienţi în zece zile.

„Procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj a dispus reţinerea preventivă, pentru 24 de ore, a unui medic chirurg din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă din Municipiul Târgu Jiu, cercetat pentru mai multe infracţiuni de luare de mită. Reţinerea s-a dispus începând cu astăzi, 8 iulie 2021, orele 12:30, până în prezent s-au aprobat în cauză 13 infracţiuni de luare de mită. Iniţial au existat patru denunţuri , patru martori denunţători, care au conturat faptul că medicul chirurg respectiv condiţionează actul medical, pretinzând şi primind sume de bani. Ulterior, potriviţi probatoriului administrat în cauză, s-a stabili că este real ceea ce s-a semnalat iniţial, iar în perioada 6 – 16 iunie 2021, din administrarea parţială a probatoriului administrat, a rezultat că medicul chirurg respectiv a primit sume de bani şi diferite bunuri, de la un număr de nouă persoane“.

Medicul Neaţă a ieşit cu cătuşe la mâini. El a refuzat să facă vreun comentariu.

Găsit vinovat de un caz grav de malpraxis
Medicul chirurg a fost implicat într-un caz de malpraxis, fiind obligat de instanţa de judecată să plătească despăguburi .

în anul 1999, un pacient operat de medicul Neaţă a rămas paralizat pe viaţă. Ion Milconiu a venit la spital şi a fost operat de subocluzie intestinală. Intervenţia a fost făcută de medicul Gheorghe Neaţă. Acesta i-a făcut şi rahianestezia pentru că nu s-a prezentat un medic anestezist.

După operaţie, pacientul a rămas paralizat, fiind imobilizat la pat. Medicii legişti au constatat că rahianestezia a fost făcută necorespunzător şi aceasta a fost cauza paraliziei. Ion Milconiu a făcut plângere penală împotriva medicului Neaţă. Medicul chirurg a fost obligat în cele din urmă să-i plătească pacientului despăgubiri de 800 de milioane de lei vechi şi achitarea unei rente viagere de câte trei milioane de lei vechi pe lună.

Curtea Constituţională a admis, cu majoritate de voturi, o excepţie de neconstituţionalitate şi a constatat că dispozițiile articolului 139 alineatul 3 din Codul de procedură penală sunt constituționale numai „în măsura în care nu privesc înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităților specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului desfășurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr.51/1991”, potrivit unui comunicat al CCR.

Excepția a fost ridicată de fostul președinte al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, condamnat luni, 3 februarie, la 3 ani de închisoare cu executare într-un dosar de corupție în care este acuzat că a primit mită peste 62.000 de lei. La cererea lui Zgonea, Tribunalul București a ridicat excepția de neconstituționalitate la data de 31 mai 2018.

Articolul 139 alineatul 3 din Codul de procedură penală are următorul conţinut:

„Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege.”

Pe de altă parte, CCR a declarat constituţional articolul 11, alineatul 1, litera d) din legea SRI nr.51/1991:

„(1) Informaţii din domeniul securităţii naţionale pot fi comunicate:

(…)

d) organelor de urmărire penală, când informaţiile privesc săvârşirea unei infracţiuni.”

Avocatul Elenina Nicuţ şi un procuror care a dorit să îşi păstreze anonimatul au explicat pentru G4media.ro ce presupune decizia CCR.

“Sub rezerva faptului că, la acest moment, discutăm exclusiv pe baza minutei, decizia CCR de azi pare a interzice utilizarea ca probe în procesul penal a înregistrărilor făcute în baza Legii 51/1991, rezultat al culegerii de informaţii.

O posibilă explicaţie ar fi că o asemenea activitate este anterioară procedurii penale şi, prin urmare, nu oferă garanţiile celei din urmă. Astfel de înregistrări vor putea fi însă folosite în continuare în susţinerea comunicărilor (informărilor către procurori – n.r.) făcute, potrivit legii, inclusiv către organele de urmărire penală, urmând ca acestea să procedeze ulterior la administrarea de probe prin supraveghere tehnică, în condiţiile Codului de procedură penală.

Referitor la înregistrările deja efectuate şi propuse ca probe în procesele penale, cel mai probabil, acestea vor fi eliminate”, a explicat avocata Nicuţ.

„Este surprinzătoare decizia Curţii Constituţionale din mai multe motive:

În primul rând pentru că reproduce în mare parte una dintre propunerile legislative de modificare a Codului de procedură penală din perioada 2017-2018. Vezi detalii AICI.

În al doilea rând, deoarece menţine o obligaţie de informare (a procurorilor de către serviciile de informaţii cu privire la săvârşirea unei infracţiuni – n.r.), dar creează o interdicţie de a utiliza materialul (ca probă – n.r.), inclusiv în cauze de terorism sau cele care ţin strict de siguranţa naţională.

Şi nu în ultimul rând, pentru că, fără nicio logică, interzice utilizarea unor informaţii obţinute legal, cu autorizarea judecătorului în timp ce înregistrările unei persoane private se pare că nu ridică probleme.

Decizia va crea în mod cert discuţii în mediul judiciar cu privire la înregistrările existente deja în dosarele penale şi va împiedica în mod cert utilizarea oricăror înregistrări viitoare”, a explicat un procuror pentru G4media.ro.

Cu alte cuvinte, potrivit deciziei CCR, înregistrarile obţinute de SRI pe mandat de siguranţă națională (MSN) în activitatea de culegere de informaţii nu pot fi utilizate ca probe, însă serviciile de informaţii au totuşi obligaţia să informeze procurorii în legătură cu săvârşirea unei infracţiuni, dacă în timpul culegerii de informaţii cu ajutorul MSN află de săvârşirea vreunei infracţiuni.

Altfel spus, dacă în timp ce monitorizează o persoană pentru terorism, SRI află că acea persoană sau altele comit şi o infracţiune de corupţie, evaziune fiscală sau un viol, de exemplu, serviciul poate informa parchetul cu privire la săvârşirea infracţiunii, dar procurorii nu pot folosi înregistrarile SRI respective ca probă în ancheta penală. Rămâne ca procurorii să ceară judecătorilor mandat judiciar de supraveghere tehnică pentru documentarea şi probarea infracţiunii de care a aflat SRI cu ajutorul MSN, iar probele trebuie făcute de procurori cu poliţia, nu cu serviciile.

„Iei mandat judiciar şi te rogi să mai spună o dată. Interceptarea pe MSN în care suspectul spune că a mituit politicieni, a făcut evaziune fiscală sau a comis un viol nu poate fi folosită în noul dosar judiciar”, au explicat experţi practicieni pentru G4Media.ro.

În schimb, a decis CCR, înregistrările audio-video făcute cu telefonul de o persoană sau cele de pe camerele de supraveghere pot fi folosite în ancheta penală.

Context. Nu este prima dată când CCR emite decizii privind neconstituţionalitatea colaborării dintre serviciile de informaţii şi parchete. În februarie 2016, CCR a decis că serviciile nu pot ajuta procurorii să facă probe în ancheta penală. Potrivit CCR, probele trebuie făcute de procurori doar cu poliţia. Problema a fost (şi încă este) că poliţia nu este atât de bine pregătită şi de discretă precum serviciile de informaţii.

Eliminarea probelor făcute de SRI pe mandat de siguranță națională (MSN) l-ar putea ajuta pe Valeriu Zgonea, dar și pe Liviu Dragnea în dosarul Tel Drum. Potrivit unor surse judiciare, dosarul Tel Drum abundă de înregistrări făcute de SRI pe MSN, pe securitate economică. De exemplu, această interceptare făcută pe 15 martie 2017 și aflată în primul dosar Tel Drum, trimis deja la instanţă.

”Ion Florian: Alo!
Neda Florea: Ce faci, Fănică? Pe unde eşti?
Ion Florian: Aştept să iasă soarele.
Neda Florea: He, he, eşti în Turnu?
Ion Florian: Da.
Neda Florea: Vino, vino un pic până aicea la şefu’.
Ion Florian: La barieră?
Neda Florea: Nu mă… la noi la birou, la şef… la Petre.
Ion Florian: Păi, nu ştiu unde, da, aici la Turnu.
Neda Florea: La birou, mă!
Neda Florea: Alo!
Ion Florian: Da, vă aud, da’ nu ştiu unde… La Liţa?
Neda Florea: Nu mă, aici la Alexandria, mă.
Ion Florian: A, păi sunt la Turnu. Atunci, vin într-o juma’ de oră.
Neda Florea: Aşa, de, da.
Ion Florian: Da, da. Bine. Să trăiţi!
Neda Florea: Bine, bine, bine.”

Potrivit aceloraşi surse, ”la barieră”, în Turnu, este fosta vilă de protocol a PCR care a aparţinut companiei Tel Drum și care era folosită de fiul lui Liviu Dragnea, Valentin.

Pe 9 ianuarie 2018, cu o săptămână înainte ca DNA să pună compania Tel Drum sub acuzare, bunurile firmei să fie puse sub sechestru, iar firma să-şi ceară insolvenţa, Tel Drum a vândut vila şi terenul de 4 ha lui Valentin Dragnea, potrivit riseproject.ro.

În dosarul Tel Drum, fostul lider PSD Liviu Dragnea este acuzat de abuz în serviciu şi fraudă cu fonduri europene de peste 27 de milioane de euro. Ancheta a început în noiembrie 2017 şi nu este gata nici acum.

Mai mulți polițiști care au legături cu rețele infracționale vor fi chemați la audieri de procurori, pe parcursul zilei de astăzi, a anunțat ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela.

Potrivit acestuia, audierile vin în contextul unei acțiuni mai ample prin care se va face curățenie în cadrul ministerului.

Marcel Vela ia în calcul verificări și în cadrul altor Inspectorate de Poliție, din alte județe: „Chiar azi avem o acțiune de care veți lua act, presa și publicul, în timp util, la momentul potrivit, după ce viom finaliza acțiunile și în alte județe”.

Ministrul a făcut această declarație în contextul anchetei demarate la Caraș-Severin în legătură cu intervențiile făcute pentru acordarea unor permise de port-armă unor persoane care nu participau la cursurile speciale.

Prefectul județului Caraş-Severin, Matei Lupu, a fost plasat sub control judiciar în acest caz, iar alți cinci suspecți, printre care și șeful Serviciului Arme şi Muniţii din IPJ au fost reținuți pentru 24 de ore. Nouă percheziţii s-au făcut miercurim dintre care una la Poliția Caraș-Severin, la locuințele unor persoane, dintre care unele polițiști, și la sediul unei firme.

Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție a remis un comunicat de presă prin care arată că fosta șefă a DNA a fost pusă sub control judiciar și este acuzată de luare de mită, abuz în serviciu și mărturie mincinoasă.

”Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție, în continuarea comunicatului din 15 februarie 2019, este abilitat să aducă la cunoștința opiniei publice următoarele:

Procurorii din cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva procurorului Kövesi Laura Codruța, delegată în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită, abuz în serviciu (cinci acte materiale) și mărturie mincinoasă și de asemenea, au dispus luarea măsurii controlului judiciar, pe o durată de 60 zile începând cu data de 28 martie 2019,

Punerea în mișcare a acțiunii penale a fost adusă la cunoștința procurorului.

Prin ordonanța din data de 28 martie 2019 s-a dispus aplicarea măsurii preventive a controlului judiciar, pe o perioadă de 60 zile, începând cu data emiterii ordonanței, urmând ca în timpul cât se află sub control judiciar, procurorul să respecte următoarele obligații:

a) Să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemată;

b) Să informeze de îndată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție — Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție cu privire la schimbarea locuinței;

c) Să se prezinte la D.G.P.M.B.- Politia de Sector, conform programului de supraveghere întocmit de organul de politie sau ori de câte ori este chemată;

d) Să nu părăsească teritoriul României, decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului de caz;

e) Să nu desfășoare activitatea de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație Justiție, dată fiind situația de fapt care face obiectul urmăririi penale și funcția în exercitarea căreia a comis faptele penale;

f) Să nu dețină, să nu folosească, să nu poarte arme, să nu ia legătura cu mai multe persoane si martori;

g) Să nu intre în legătură cu mass-media cu privire la faptele pentru care se efectuează urmărirea penală în cauză.

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este etapa procesului penal reglementată de Codul de procedură penală având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nicio situație, ca de altfel nici luarea unei măsuri preventive, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.”, se arată în comunicatul SIIJ.

Lovitură pentru fostul procuror-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi. Fosta șefă DNA a fost pusă sub control judiciar de Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție.

La ieșire, Kovesi a explicat că i s-a interzis să vorbească cu presa despre acest dosar.

„Derajez pe cineva că vreau să ocup o funcţie într-o instituţie europeană, pe cei care sunt disperaţi că judecătorii, procurorii şi-au facut treaba, pentru toţi cei care vor sa fure linistiţi în aceasta ţară. Sunt modificari care vor afecta posbilitaţile de investigare a faptelor de corupţie. Putem să fim îngrijoraţi că astfel de modificări legislative vor fi adoptate pentru a ajuta anumite persoane să scape de consecinţele răspunderii penale”, a declarat Kovesi.

Vezi si: Detaliul SOCANT din fotografia cu Kovesi. Motivul pentru care NU a fost făcută publică

„Face parte din campania de hărţuire. Am interdicţie să vorbesc cu presa despre acest dosat. Cred că este o măsură de a-mi închide gura. Sunt într-o procedurăinternaţională din care am ieşit prima. Calendarul negocierilor este făcut încă din luna trecutăAre loc o perioadă de negocieri. Am o carieră profesională de 24 de ani ca procuror..Niciodată nu am avut abateri disciplinare. Sunt şi alţi procurori sau judecători care au avut curajul să spună despre modificările legilor. Despre acest aspect al abuzurilor acestea trebuie constatate de instanţele de judecată sau de un judecător, a mai spus Kovesi

Vezi si: Fostul șef DIICOT, Daniel Horodniceanu, și Gabriela Scutea, fosta adjunctă a lui Kovesi, s-au înscris în cursa pentru Parchetul General

Întrebată dacă este vreun război între Kovesi şi Adina Florea, aceasta a răspuns: „Nu este niciun război. Eu îmi fac apărările în cauzele citate. De câte ori am fost citată m-am prezentat, asa cum după un an şi opt luni am dovedit că abaterile disciplinare au fost simple fabulaţii. Sunt convinsă că toate acuzaţiile se vor dovedi că nu sunt adevarate”.

Vezi si: CATUSE SCRIE PE EA: Laura Codruţa Kovesi a fost pusă sub control judiciar