TAXA pe moarte. Ce ar vrea să facă OCDE

 

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a făcut unele recomandări pentru Guvernele interesate de venituri suplimentare. Printre măsurile propuse, OCDE îndeamnă guvernele să majoreze taxele pe moşteniri.

Scutirile, excepţiile şi donaţiile pe viaţă fac ca taxele pe moşteniri să reprezinte o sursă minoră de venituri în majoritatea ţărilor şi deseori agravează inegalităţile, susţine OCDE. Un exemplu este SUA, unde doar 0,2% dintre proprietăţi plătesc taxe pe moşteniri iar cele mai bogate 10% dintre gospodării controlează aproape 80% din avuţie. În medie, în rândul statelor membre OCDE, taxele pe moşteniri reprezintă doar 0,5% din veniturile din taxe.

Deşi există loc pentru o contribuţie mai mare la finanţele guvernamentale afectate de pandemie, este de aşteptat ca propunerile privind majorarea taxelor pe moşteniri să se lovească de o opoziţie acerbă din partea criticilor, care deseori se referă la taxa pe moşteniri ca la o „taxă pe moarte”.

Multe guverne analizează în prezent cum ar putea strânge noi venituri pentru a putea acoperi costul relansării economiilor lor după pandemie. SUA şi Marea Britanie au planuri vizând majorarea taxelor pe companii.

OECD susţine că majoritatea moştenirilor evită complet plata taxelor în unele ţări graţie unor scutiri generoase acordate rudelor apropiate şi activelor precum afacerile deţinute de familii. Politicile variază în rândul statelor membre OCDE, pragul până la care se aplică scutirile pentru transferurile de patrimoniu către copii variind între 17.000 de dolari în Belgia şi până la 11 milioane de dolari în SUA. De asemenea, taxele plătite de moştenitori pot fi evitate sau diminuate în unele ţări graţie unor donaţii efectuate în timpul vieţii, care deseori beneficiază de un tratament fiscal mai favorabil. În consecinţă, taxele plătite de moştenitori sunt deseori mai mici rata oficială de impozitare.

În consecinţă, OCDE recomandă ca beneficiarii donaţiilor şi moştenirilor să fie taxaţi pentru ceea ce primesc de-a lungul vieţii lor dar recunoaşte că o astfel de abordare ar ridica unele obstacole administrative şi de conformare.

Înfiinţată în anul 1961, OCDE joacă un rol de consiliere pentru guvernele ţărilor puternic dezvoltate în materie de politică economică, socială şi de guvernare. Cele 37 de state membre OECD deţin împreună aproximativ 60% din economia mondială, 70% din comerţul mondial şi 20% din populaţia lumii. Aderarea la OCDE reprezintă un obiectiv major al politicii externe române, țara noastră depunânduși oficial canditatura în mai multe rânduri ( 2004 şi 2012 şi a reînnoit-o în 2016 şi 2017).

Sursa: dcbusiness.ro