ŢEAPA creditelor de la IFN-uri. Cum ajung românii să plătească SUME URIASE amăgiţi de mirajul banilor simplu de luat

Creditele oferite de aşa numitele Instituţii Financiare Nebancare sau IFN-uri ascund surprize dintre cele mai neplăcute pentru cei care ajung să aibă de a face cu acestea. Mai precis, sunt veritabile ”ţepe” având în vedere condiţiile ascunse ale creditelor pe care le oferă.

Mulţi oameni care au contractat astfel de credite se plâng că au ajuns să returneze de câteva ori valoarea împrumutului şi că tot mai au de plătit. Unii chiar şi-au pierdut casele ca urmare a împrumuturilor contractate de la IFN-uri. În Registrul General al Instituţiilor Financiare Nebancare al Băncii Naţionale apar următoarele companii: TBI Credit IFN SA, ERB Retail Services IFN SA, Provident Financial Romania IFN SA şi Easy Asset Management SA. Cu toate că sunt înscrise în baza de date a Băncii Naţionale, este aproape imposibil să afli prea multe detalii despre dobânda anuală efectivă practicată – DAE, comisioane, prevederi contractuale etc. din partea acestora (cu excepţia Provident, ceva mai transparent). Pe lângă acestea însă, sunt nenumărate IFN-uri care acţionează ca nişte cămătari pe piaţa financiară internă, fără să fie deranjate de nici o instituţie.

Mecanismul se bazează pe inducerea în eroare a clienţilor. Se promit credite prietenoase obţinute rapid (în decurs de câteva ore), fără adeverinţă de salariu, fără costuri şi comisioane, pe durate scurte de timp. Multe dintre aceste instituţii lucrează în parteneriat cu o serie de lanţuri de magazine: omul cumpără un produs, magazinul îşi ia banii de la creditor, iar recuperarea creditului o face IFN-ul. Pare, la prima vedere, o situaţie câştigătoare pentru toată lumea. În scurt timp însă, clientul află adevărata faţă ”prietenoşilor” care i-au oferit creditul. Telefonul, canapeaua, aragazul sau computerul cumpărate au de fapt valoarea creditului, adică al împrumutului de rambursat. Şi aici apar deja problemele.

DAE de 7715% la IFN Ferratum Puţini dintre cei care apelează la aceste ”instrumente financiare” ştiu că în realitate creditul lor poate ajunge la o dobândă anuală efectivă (DAE) chiar şi de peste 7.000% pe an şi aceasta nu este o greşeală de redactare. De exemplu, Ferratum are o DAE fixă de 7.715% pe an! Potrivit propriului website, un credit de 1.400 de lei trebuie rambursat în 62 de zile la valoarea de 2.398 de lei. Mozipo, vine cu o ofertă a dobânzii (DAE) de ”numai” 1.341,28% pe an, ”şi ai banii acum”. VIVA Credit pune la dispoziţia clienţilor formula de calcul a DAE, în caz că vreo unul dintre potenţialii clienţi disperaţi să ia nişte bani împrumut, ar avea chef de nişte calcule complicate. Mai jos, cu caractere mai mici, vin şi explicaţiile: la 100 de lei împrumutaţi pentru o lună, DAE este de 4.114% pe an şi scade la perioade mai lungi de împrumutare. Cei de la VIVA Credit fac şi o paralelă cu alte servicii ale căror costuri nu au relevanţă dacă sunt exprimate în costuri anuale. Spre exemplu, dacă mergem la film: ”cu siguranţă aţi fost la un film la cinema pentru care aţi plătit măcar 20 lei pentru aproximativ 2 ore şi v-aţi simţit foarte bine şi a fost o seara placută. Cu ce v-ar fi ajutat dacă preţul biletului era afişat la aprox. 22.000 lei/an (incluzând un bilet la toate reprezentaţiile acelui film pe o perioadă de un an de 3 ori/zi)?”.

Mai celebrul Provident promite clienţilor săi că valoarea dobânzii anuale efective nu va trece de 104,63%, dar îi informează că ”DAE nu este un indicator relevant, întrucât nivelul acestuia este influenţat în mod categoric de perioada de rambursare şi de periodicitatea plăţilor”. Este un alt fel de a spune că, de fapt, pentru client contează cât ia şi cât dă înapoi şi că n-ar trebui să-l intereseze nivelul dobânzii. Bineînţeles că acest indicator este relevant pentru un client, mai ales când nu îşi poate acoperi ratele şi va continua să plătească aceste dobânzi. Aceasta este partea vizibilă.

După contractarea creditelor ”fără dureri de cap”, în foarte multe cazuri apar şi migrenele: comisioane de administrare, de acordare, prevederi contractuale necunoscute, imposibilitatea unui client de a lichida împrumutul înainte de termen, eşalonarea unor datorii în aşa fel încât să producă alte datorii, şicanarea permanentă a celor care nu mai pot plăti, lipsa de transparenţă cu privire la solduri, la detalierea modului în care sunt calculate sumele restante etc. Potrivit site-uilor acestor ”instituţii financiare”, milioane de clienţi din România au apelat la serviciile lor. În ciuda scandalurilor pe care le generează, sunt în continuare tolerate pe piaţă sub o aparenţă legală. (sursa)

VEZI SI: Cereti banii inapoi! Bancile sunt obligate sa vi-i dea! Sute de mii de romani pot recupera bani de la Banci!

VEZI SI: 7 sfaturi ca să nu iei ţeapă de la banci