Topul magistraților șpăgari / Ce s-a ales de cei mai faimoși JUDECĂTORI care s-au aliat cu infractorii

Ziare.com prezintă figurile din galeria magistraților-infractori de numele cărora se leagă cele mai mari scandaluri de corupție judiciară: unii au scăpat prin prescripție și iau pensie specială, alții și-au executat pedeapsa și apoi au trecut în avocatură, în timp ce câțiva sunt încă după gratii.

Ana Maria Chirilă a fost adusă la Curtea de Apel București, joi seară, unde colegii ei din magistratură au arestat-o pentru 30 de zile pentru infracțiunile de luare de mită, complicitate la trafic de influență, consum de droguri și divulgare de informații nedestinate publicității.

Pe scurt, judecătoarea Ana Maria Chirilă lua bani de la infractori, îi ajuta să scape de dosare, apoi se droga cu ei în apartament. Fostul magistrat a contestat măsura arestului preventiv pe rolul Înaltei Curți.

O altă judecătoare, Gabriela Cristina Mazilu de la Tribunalul București (detașată la Curtea de Apel), a fost prinsă de inspectorii Agenției Naționale de Integritate (ANI) că nu poate justifica peste 30.000.000 de lei din avere. Este vorba despre o diferență de aproximativ 6 milioane de euro între veniturile judecătoarei și averea acumulată, pe care acesta nu o poate explica.

Florin Costiniu, judecătorul din „buzunarul” lui Cătălin Voicu

Un caz „de succes” al cumulării pensiei speciale de magistrat (chiar în condițiile unei condamnări penale definitive) cu veniturile din avocatură este cel al fostului judecător Florin Costiniu, prezent membru al Baroului București.

Pe data de 22.04.2013, Florin Costiniu a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu suspendare în dosarul de corupție în care a fost judecat alături de fostul senator Cătălin Voicu (7 ani cu executare) și oamenii de afaceri Marius Locic (4 ani cu executare) și Costel Cășuneanu (4 ani cu suspendare).

Florin Costiniu a fost găsit vinovat pentru că l-a sprijinit pe Cătălin Voicu – din funcția de judecător și fost președinte al Secției Civile a Înaltei Curți – să intervină pe lângă magistraţii Secţiei Contencios al aceleiați instanţe pentru a-i determina să adopte o soluţie în favoarea firmei lui Costel Cășuneanu.

Avocatul Florin Costiniu este soțul fostei judecătoare Viorica Costiniu, președinta de onoare a Asociației Magistraților din România, una dintre cele mai vehemente voci atunci când vine vorba de pensiile magistraților.

În acest dosar a fost inculpată și Corina Corbu, actuala șefă a Instanței supreme, dar a primit achitare.

Judecătoarea Georgeta Barbălată dădea „alarma” la percheziții

O altă judecătoare de la Înalta Curte care a avut probleme cu legea este Georgeta Barbalată.

Ea a fost condamnată definitiv, de colegii ei de la instanța supremă, la pedeapsa de 4 ani cu executare pentru favorizarea infractorului.

Georgeta Barbălată a fost acuzată că, în 10 iulie 2012, a aflat că procurorii DNA au solicitat instanţei supreme autorizarea percheziţiilor la domiciliile lui Mihai Vlad (fost șef SIPI), George Bălan (procuror) şi Marcel Sâmpetru (procuror), în dosarul în care cei trei erau cercetaţi penal.

Judecătoarea l-a avertizat pe Mihai Vlad prin intermediul altei persoane că domiciliul său ar putea să fie percheziţionat şi că are probleme legate de Bălan, Sâmpetru şi DNA, asigurându-i astfel timpul necesar pentru a distruge şi ascunde documente şi obiecte compromiţătoare ce ar fi putut constitui mijloace de probă, zădărnicind astfel urmărirea penală.

De asemenea, judecătoarea Georgeta Barbălată a dispus emiterea unor mandate de siguranţă naţională pe numele unor persoane, la solicitarea SRI, apoi i-ar fi divulgat lui Mihai Vlad date referitoare la persoanele care făceau obiectul de cercetare al structurilor informative, „acţiunile sale fiind de natură a pune în pericol siguranţa statului”.

Adrian Toni Neacșu condamnat pentru deconturi fictive de la CSM

Adrian Toni Neacşu, fost judecător şi membru al CSM, a fost condamnat definitiv de Înalta Curte la un an închisoare cu suspendare, pe 23.03.2015, pentru săvârşirea infracţiunilor de participaţie improprie la infracţiunea de abuz în serviciu, fals intelectual, participaţie improprie la infracţiunea de uz de fals şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

De asemenea, Toni Neacşu a fost obligat să plătească 13.136 lei către Consiliul Superior al Magistraturii.

Toni Neacşu a fost trimis în judecată de DNA în aprilie 2013, el fiind acuzat că, în perioada iulie – decembrie 2012, în calitate de membru CSM, a încasat nejustificat de la CSM suma de aproximativ 67.000 lei, reprezentând venituri din salarii şi asociate (din care diurnă de detaşare în sumă de peste 13.000 lei), aferente unui număr de 48 de zile în care a absentat nemotivat de la serviciu.

Procurorii DNA arătau că magistratul a beneficiat de plata integrală a acestor drepturi de natură salarială şi asociate pe baza a 10 documente justificative falsificate de inculpat – foi colective de prezenţă şi cereri pentru plata cheltuielilor de diurnă de detaşare.

În prezent, Toni Neacșu este avocat în Baroul București, iar în timpul liber se „bate” pe Facebook pentru drepturile infractorilor.

Judecătoarea Puscaș, pensionară specială după prescripție

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus în luna martie a acestui an încetarea procesului penal împotriva judecătoarei Elena Burlan-Puşcaş, care primise în primă instanţă o condamnare de 3 ani şi 6 luni de închisoare pentru corupţie, după ce faptele s-au prescris.

În iulie 2020, Elena Burlan-Puşcaş a fost condamnată de Curtea de Apel Bucureşti la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru luare de mită.

La judecarea apelului, Instanţa supremă a constatat că faptele de care era acuzată judecătoarea s-au prescris, fiind aplicate în acest sens două decizii ale Curţii Constituţionale.

În consecinţă, condamnarea de la prima instanţă a fost anulată, iar judecătoarea Burlan a primit salariile restante din 2018 la zi. Pe de altă parte, judecătorii au dispus confiscarea sumei de 10.000 euro, bani luaţi ca mită de judecătoarea Burlan.

Imediat după hotărârea de încetare a procesului penal, judecătoarea s-a retras din activitate și va încasa pensie specială.

Dinu și Costache, judecătoarele din solda lui Dinel Staicu

Pe 30.05.2018 fosta judecătoare Viorica Dinu a fost condamnată de Înalta Curte la şapte ani de închisoare cu executare, iar Antonela Costache la 6 ani de închisoare, în dosarul în care acestea au fost acuzate de luare de mită şi trafic de influenţă în legătură cu soluţionarea favorabilă a unor dosare.

Printre aceste dosare se număra și cel în care era arestat preventiv Dinel Staicu, de la care cele două au cerut 150.000 de euro.

Potrivit DNA, în cursul anului 2011, Dinu Viorica şi Antonela Costache, judecătoare la Tribunalul Bucureşti, au constituit un grup infracţional organizat, la care au aderat avocați, grefieri, arhivari și alte persoane în scopul săvârşirii unor infracţiuni de corupţie judiciară.

În presă au aparut detalii inedite despre acest caz: stenograme care dezvăluiau cum se vindeau sentințele pe bani sau cum judecătoarele au fost păcălite că, dacă vorbesc în liftul tribunalului capitonat cu aluminiu sau la telefoane vechi nu pot fi interceptate, dar și cum erau dirijate dosarele la anumiți magistrați.

Viorica Dinu este încă la pușcărie, pe când Antonela Costache a fost eliberată condiționat.

Geanina Terceanu, judecătoarea „vrăjită” de Cristi Borcea

Fosta judecătoare Geanina Terceanu a fost eliberată condiționat în august 2021, după executarea efectivă a jumătate din pedeapsa de 7 ani primită pentru șpăgile primite de la Cristi Borcea și de la frații Ioan și Victor Becali.

În februarie 2009, Geaninei Terceanu, în calitate de judecător la Tribunalul Bucureşti, i-a fost repartizat dosarul transferurilor de fotbalişti, în care fraţii Becali şi Cristian Borcea, alături de alţi conducători din fotbal, fuseseră trimişi în judecată pentru înşelăciune şi evaziune fiscală.

Pe 03.04.2012, Geanina Terceau a pronunţat în dosarul respectiv o hotărâre de achitare faţă de toţi inculpaţii, pe motiv că „fapta nu există”.

Potrivit rechizitoriului, pentru a pronunţa această soluţie de achitare, Terceanu a primit, în intervalul aprilie 2009 – mai 2012, o sumă totală de 195.000 de euro.

Din acești bani, 10.000 de euro proveneau de la Cristi Borcea, care o invitase pe judecătoare acasă la el, unde i-a strecurat șpaga în poșetă.

„Inițial, am crezut că banii erau pentru că ne-am plăcut reciproc, dar a fost doar impresia mea”, a încercat să justifice judecătoarea banii de la Borcea.

Ulterior, în martie 2014, Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv pe cei implicaţi în Dosarul Transferurilor, desfiinţând astfel soluţia de achitare dată de judecătoarea Terceanu.

Stan Mustață, judecătorul care se îmbăta cot la cot cu infractorii

Judecătorul Stan Mustață făcea parte din completul de judecată care urma să soluționeze în apel dosarul lui Dan Voiculescu, în momentul în care procurorii l-au „umflat” chiar de la sediul Curții de Apel București, alături de o grefieră.

„În cursul anului 2013, Mustață Stan, Boraciu Ion și Alexandru Florian au constituit un grup infracțional organizat, gruparea fiind sprijinită de Curea Mariana, în scopul săvârșirii unor infracțiuni de corupție judiciară, urmărind obținerea de beneficii materiale. În acest context, în perioada octombrie 2013 – aprilie 2014, membrii grupului au accesat informații cu caracter confidențial din dosarele penale aflate pe rolul Curții de Apel București, în vederea identificării și contactării mituitorilor și cumpărătorilor de influență, în scopul pretinderii de la aceștia a unor foloase materiale, în schimbul obținerii unor hotărâri judecătorești favorabile”, arătau procurorii.

În timpul procesului, Stan Mustață le-a spus judecătorilor că este „băutor de vin” şi că, dacă nu ar fi consumat alcool, ar fi conştientizat „pericolul” şi nu ar mai fi ajuns în boxa acuzaţilor.

Stan Mustanță a fost condamnat definitiv la 8 ani de închisoare pe data de 11.05.2016, iar în august 2018 a suferit un infarct în timpul detenției.

Mircea Moldovan, judecătorul șpăguit familia Adamescu

Fostul judecător Mircea Moldovan a condamnat definitiv pentru 7 infracțiuni de luare de mită și 2 de abuz în serviciu la 12 ani și 2 luni de pușcărie în dosarul de corupție al fostului afacerist Dan Adamescu.

Mircea Moldovan primise pe fond pedeapsa-record de 22 de ani de pușcărie, însă Înalta Curte l-a iertat de 10 ani din condamnare în 2016.

Tot atunci au fost condamnați și alți trei foști colegi ai lui Moldovan:

-Ion Stanciu — 3 ani și 4 luni închisoare cu executare;
-Elena Rovența — 4 ani și 6 luni închisoare cu executare;
-Ciprian Sorin Viziru — 4 ani și 6 luni închisoare cu executare.
În prezent, fostul judecător este în închisoare, la Penitenciarul Jilava, de unde depune cereri peste cereri pentru a i se recunoaște vechimea în magistratură.

Ultimul demers de acest fel al lui Mircea Moldovan a fost respins de Curtea de Apel București pe data de 5 aprilie 2023. Fostul judecător se „bătea” în civil cu Casa Județeană de Pensii Ilfov, căreia îi solicita să îi achite pensia cuvenită începând cu data de 15.01.2017.

Judecătorul Moldovan a primit bani şi bunuri în valoare de 29.935,95 lei, iar Ion Stanciu a primit, în cursul lunilor iunie 2013 şi decembrie 2013 (11.12.2013), suma de 15.000 euro (10.000 euro în luna iunie 2013 şi 5.000 euro în luna decembrie 2013) de la inculpatul Adamescu Grigore-Dan şi de la o altă persoană, prin intermediul şi cu ajutorul Monicăi Borza, pentru a pronunţa o hotărâre favorabilă într-un dosar, respectiv de a accepta deschiderea procedurii insolvenţei unei societăţi coordonate de omul de afaceri menţionat şi în schimbul numirii unei anumite societăţi de insolvenţă drept administrator judiciar.

Totodată, Moldovan a primit, în perioada septembrie 2013 – 05.05.2014, de la Cristina Popa, prin intermediul unui denunţător, suma totală de 7.300 lei (în şapte tranşe) şi produse de patiserie. Şi judecătorii Elena Rovenţa şi Ciprian Viziru au primit bani pentru a pronunţa hotărâri favorabile în mai multe dosare.