Tortionarul Augustin Lazar: „Tocati ca la Securitate!”. Justitie facuta in Romania, secolul XXI: „Il bati pana vomita sange!”

Apar noi dezvaluiri despre trecutul de procuror comunist al lui Augustin Lazar. Noi documente despre activitatea actualului Procuror General al Romaniei ca presedinte al Comisiei de propuneri pentru punerea in libertate conditionata de la temuta inchisoare comunista de la Aiud. Calitate din care Lazar a tinut in infernul de la Aiud mai multi detinuti politici si opozanti ai regimului Ceausescu.

Dupa cazurile lui Iulius Filip si Ioan Muntean, Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate dovezi despre un alt dizident anticomunist pe care Augustin Lazar l-a tinut in puscaria de la Aiud. Veti vedea cum detinutul politic a fost nevoit sa suporte calvarul temnitei comuniste, Lazar refuzandu-i de patru ori liberarea conditionata desi indeplinea toate conditiile pentru a fi lasat sa plece acasa, la familia sa.

Este vorba despre dizidentul anticomunist Marin Iancu (foto 2), al carui caz a fost prezentat in premiera de jurnalista Sandra Stoicescu de la Antena 3. Marin Iancu a ajuns la Penitenciarul Aiud dupa ce, in 1981, a fost condamnat pentru tentativa de tradare prin transmitere de secrete. Halucinant, Iancu a fost acuzat si apoi condamnat pentru ca “in perioada aprilie-mai 1981, a conceput si redactat doua materiale continand secrete de stat, pe care le-a predat unei persoane pentru a fi trimise la postul de radio Europa Libera”.

Initial, Marin Iancu a primit 8 ani inchisoare cu executare, dar pedeapsa i-a fost redusa la 5 ani si 4 luni inchisoare, ca urmare a gratierii unei treimi din sentinta prin Decretul 290/984. Marin Iancu si-a inceput executarea pedepsei la 4 mai 1981, aceasta urmand sa expire efectiv la data de 3 septembrie 1986.

Marin Iancu, tinut in infern de Lazar, desi indeplinea conditiile pentru liberare

In tot acest timp, situatia dizidentului anticomunist a fost discutata in mai multe randuri in catreComisia de propuneri pentru punerea in libertate conditionata condusa de tanarul procuror comunist Augustin Lazar, in prezent Procuror General al Romaniei. Mai exact, cazul lui Iancu a fost analizat de patru ori de catre Comisia lui Lazar. Si de fiecare data s-a considerat ca acesta nu poate fi pus in libertate, fiind amanat pana cand detinutul politic si-a ispasit integral pedeapsa. Culmea, Marin Iancu a fost respins desi indeplinea toate conditiile legale.

Astfel cum veti vedea din cele 4 procese verbale, membri Comisiei de propuneri pentru punerea in libertate conditionata a Penitenciarului Aiud din cazul dizidentului anticomunist Marin Iancu a fost formata din aceleasi persoane care au decis sa il tina dupa gratii si pe Iulius Filip, respectiv:

-Augustin Lazar – procuror, ca presedinte;

-lt. colonel Vasile Rus – comandantul Penitenciarului Aiud, ca membru;

-mr.Marius Coldea Rusu – loctiitor pentru paza si regim al Penitenciarului Aiud – ofiter prim-serviciu;

-pmc Gheorghe Liga – seful compartimentului prestari servicii a Penitenciarului Aiud, ca membru;

-cpt. Cornel Burz – educator al Penitenciarului Aiud;

-pmc Ioan Emanoil – seful evidentei condamnatilor al Penitenciarului Aiud, ca secretar.

In aceasta formula, Comisia de propuneri pentru punerea in libertate conditionata a Penitenciarului Aiud, in frunte cu Augustin Lazar, a decis tinerea in puscarie a zeci, poate chiar sute de oameni care si-au permis libertatea de a nu se supune regimului comunist. Dintre acestia, unii au platit chiar cu viata…

Primul refuz

Cazul lui Marin Iancu a fost discutat prima data de catre Comisia lui Augustin Lazar in 25 septembrie 1984. Conform procesului verbal nr. 39 din 25.09.1984 (vezi facsimil 1 si 2), semnat de catre Augustin Lazar in calitate de presedinte al Comisiei, pentru a deveni propozabil pentru a fi pus in libertate Marin Iancu trebuia sa execute 2/3 din pedeapsa, adica 1299 de zile. Prin acelasi proces verbal se constata ca detinutul politic a executat si castigat prin munca 1340 de zile, ceea ce insemna ca fractia era indeplinita.

In ceea ce priveste comportamentul pe care Iancu l-a avut in Penitenciarul Aiud, acesta a fost unul corespunzator, Comisia lui Lazar neaducandu-i nici cel mai mic repros. Ba mai mult, chiar l-a laudat pentru felul in care a muncit, depasindu-si normele de productie:

“In timpul detinerii, condamnatul Iancu Marin a fost folosit la munca, realizand procentaje cuprinse intre 100-107%. A depus interes pentru realizarea si depasirea normelor de productie. A fost folosit la munci si cu plata in regie.

In timpul executarii pedepsei, condamnatul a avut comportare conforma cu prevederile regulamentare de detinere si nu a fost pedepsit disciplinar. Respecta regulile de ordine interioara, respecta regulile de igiena personala si colectiva, este respectuos fata de cadre si fata de ceilalti condamnati. Participa la activitatile cultural educative ce se desfasoara cu detinutii si este receptiv la munca de reeducare”.

V-ati astepta ca Marin Iancu sa fi fost pus in libertate avand in vedere indeplinirea fractiei din pedeapsa ceruta de lege si caracterizarea de mai sus. Nu s-a intamplat asa. Comisia lui Augustin Lazar a decis ca dizidentul anticomunist trebuie sa fie tinut in continuare in infernul de la Aiud, pe motiv ca nu prezinta garantia unei depline reeducari. Drept urmare, posibila eliberare a lui Marin Iancu a fost amanata cu inca 3 luni:

“Fata de cele de mai sus, comisia considera ca detinutul Iancu Marin se amana 3 luni, respectiv dupa 01.01.1985, pentru ca timpul executat nu prezinta garantia unei depline reeducari”.

Al doilea refuz

Marin Iancu a intrat pentru a doua oara in discutia Comisiei prezidate de Augustin Lazar in 1 ianuarie 1985. Practic, a doua zi dupa petrecerea de Revelion Augustin Lazar s-a prezentat la puscaria comunista de la Aiud ca sa stabileasca soarta detinutului politic. De altfel, Marin Iancu a fost primul detinut a carei situatie a fost analizata in 1985.

S-a incheiat astfel procesul verbal nr. 1 din 01.01.1985 (vezi facsimil 3 si 4), semnat de catre Augustin Lazar in calitate de presedinte al Comisiei, prin care se constata din nou ca Marin Iancu a indeplinit fractia de 2/3 din pedeapsa ceruta de lege pentru a putea fi liberat conditionat, retinandu-se insa aceleasi date precum cele din procesul verbal din septembrie 1985. Mai exact, Comisia lui Lazar arata ca Marin Iancu a executat si castigat prin munca 1340 de zile, pana la 25 septembrie 1984, fara sa mai ia in calcul si zilele din perioada septembrie 1984-ianuarie 1985. Chiar si asa, Marin Iancu indeplinea fractia care trebuia sa fie executata din pedeapsa pentru a fi liberat conditionat.

Apoi, la fel ca la prima comisie, se constata din nou comportamentul corespunzator pe care Marin Iancu l-a avut puscarie, fiind de asemenea laudat pentru munca realizata:

“In timpul detinerii, condamnatul Iancu Marin a fost folosit la munca, realizand procentaje cuprinse intre 100-107%. A depus interes pentru realizarea si depasirea normelor de productie. A fost folosit la munca si cu plata in regie.

In timpul executarii pedepsei, condamnatul a avut comportare conforma cu prevederile regulamentare de detinere si nu a fost pedepsit disciplinar. Respecta regulile de ordine interioara, respecta regulile de igiena personala si colectiva, este respectuos fata de cadre si fata de ceilalti condamnati. Participa la activitatile cultural educative ce se desfasoara cu detinutii si este receptiv la munca de reeducare”.

Si de aceasta data, in pofida tuturor elementelor favorabile pentru Marin Iancu, constand in indeplinrea fractiei si comportamentul corespunzator, Comisia lui Augustin Lazar a decis ca inca nu e momentul ca acesta sa paraseasca infernul de la Aiud. Drept urmare, s-a hotarat din nou ca eliberea dizidentului sa fie amanata pentru 3 luni, pe motiv ca nu exista garantia unei reeducari:

“Fata de cele de mai sus, comisia considera ca detinutul Iancu Marin se amana 3 luni, respectiv dupa 07.04.1985, pentru ca timpul executat nu preziunta garantia reeducarii”.

Al treilea refuz

La circa trei luni dupa cea de-a doua cerere de liberare conditionata respinsa de Comisia condusa de Lazar, dizidentul Iancu Marin trimis in puscarie pentru „tentativa de tradare prin transmitere de secrete” – constand in aceea ca in aprilie-mai 1981 a conceput si redactat doua materiale continand secrete de stat pe care le-a predat unei persoane pentru a fi trimise la postul de radio Europa Libera – a incercat din noua sa scape din infernul Aiud, formuland o noua cerere. Conform procesului verbal din 9 aprilie 1985 (vezi facsimil 5 si 6) al Comisiei de liberare conditionata, cererea lui Iancu a fost respinsa, desi astfel cum s-a retinut in document, Marin Iancu ispasise un numar de 1576 de zile din totalul pedepsei de 1948 de zile de executat. Practic, desi fractia era indeplinita inca din 1984, si desi Marin Iancu avusese o „comportare regulamentara”, nu a fost sanctionat disciplinar, a fost „respectuos fata de cadre si fata de ceilalti condamnati”, si a participat la activitati cultural educative, fiind „receptiv la munca de reeducare”, Comisia condusa de Lazar a luat decizia sa ii respinga si cea de-a treia cerere pe motiv ca „timpul executat nu prezinta garantia reeducarii”. Comisia Penitenciarului Aiud a stabilit totodata ca Marin Iancu va mai putea formula o noua cerere peste 3 luni. Lucru care s-a si intamplat.

Iata ce s-a retinut in procesul verbal din 09.04.1985 al Comisiei de propuneri pentru punerea in libertate conditionata a lui Iancu Marin:

„In timpul detinerii condamnatul Iancu Marin a fost folosit la munca, realizand procentaje cuprinse intre 100-107%. A depus interes pentru realizarea normelor de productie. A fost folosit la munca si cu plata in regie.

In timpul executarii pedepsei, condamnatul a avut comportare conforma cu prevederile regulamentare de detinere, si nu a fost pedepsit disciplinar. Respecta regulile de ordine interioara, respecta regulile de igiena personala si colectiva, este respectuos fata de cadre si fata de ceilalti condamnati. A fost recompensat de 3 ori.

Participa la activitatile culturale educative, si este receptiv la munca de reeducare.

Este casatorit si are 2 copii.

Mentiuni speciale:

A mai fost discutat in comisia de propuneri ptr lib. cond. la data de 25.09.1984 si a fost aminat 3 luni. A facut cerere pt.lib.cond.la 01.01.1985, a fost rediscutat, si a fost aminat 3 luni. Nu a facut cerere pt.lib.cond.in timpului aminarilor, nu a fost pedepsit disciplinar.

Fata de cele de mai sus, in unanimitate/in majoritate comisia considera ca detinutul Iancu Marin, se amina 6 luni, respectiv dupa 08.10.1985, pentru ca timpul executat nu prezinta garantia reeducarii„.

Al patrulea refuz

In data de 8 octombrie 1985, Comisia lui Lazar s-a intrunit pentru a discuta cea de-a patra cerere de liberare conditionata formulata de Marin Iancu. Nici de aceasta data nu au dispus liberarea lui Marin Iancu din penitenciar, desi executase un numar de 1784 de zile din totalul de 1948 zile de pedeapsa. Deci, despre fractie nici nu se mai punea problema, aceasta fiind de mult indeplinita.

Absolut halucinant, Comisia pentru punerea in libertate conditionata din Penitenciarul Aiud a decis sa il tina pe Marin Iancu in inchisoare pana la termen, respectiv 3 septembrie 1986, motivand ca „nu a dat dovezi temeinice de indreptare”. Aceasta masura a fost luata desi, astfel cum s-a retinut in procesul verbal din 8 octombrie 1985 (vezi facsimil 7 si 8), Marin Iancu a fost recompensat de 3 ori, a avut comportare conforma prevederilor regulamentare si nu a fost pedepsit disciplinar.

Totusi, in ciuda acestor comportamente exemplare, Comisia a retinut in cel de-al patrulea proces verbal ca, atentie, desi nu a fost pedepsit disciplinar, Marin Iancu ar fi avut atitudine necuviincioasa fata de cadrele unitatii. Ne intrebam, zicem noi legitim, daca a avut o astfel de atitudine, de ce nu a fost pedepsit disciplinar? Si mai ales, in ce consta atitudinea necuviincioasa?

Iata ce s-a retinut in procesul verbal din 08.10.1985 al Comisiei de propuneri pentru punerea in libertate conditionata a lui Iancu Marin:

„In timpul detinerii condamnatul Iancu Marin a fost folosit la munca, realizind procentaje cuprinse intre 100-107%. A depus interes pentru realizarea normelor de productie. A fost folosit la munca si cu plata in regie.

In timpul executari pedepsei, condamnatul a avut comportare conforma cu prevederile regulamentare de detinere, si nu a fost pedeapsit disciplinar.

Respecta regulile de ordine interioara, respecta regulile de igiena personala si colectiva. A fost recompensat de 3 ori.

Participa la activitatile cultural educative ce se desfasoara cu detinutii, dar nu a fost suficient de receptiv la…

Nu a dat dovezi temeinice de indreptare.

Mentiuni speciale:

A mai fost discutat in comisia de propuneri ptr.lib.cond.la data de 25.09.1984, si a fost amanat 3 luni. Nu a facut cerere pt.lib.cond.

La data de 01.01.1985 a fost rediscutat, si a fost aminat 3 luni. Nu a facut cerere pt.lib.cond.

La 09.04.1985, a fos rediscutat si a fost aminat 6 luni. Instanta tine propunere comisiei. In timpul aminarii nu a fost pedepsit disciplinar.

Detinutul Iancu Marin nu poate fi liberat conditionat si se amina la termen, respectiv 03.09.1986, pentru ca timpul executat nu prezinta garantia reeducarii. Nu a fost pedepsit disciplinar, dar a avut atitudine necuviincioasa fata de cadrele unitatii”.