„Trădată de feminism”. Tânără de 38 de ani: Sunt necăsătorită și mi-am dat seama că vreau un copil. Sunt îngrozită că am ratat ocazia

O femeie spune că s-a simțit „trădată de feminism” după ce a decis că vrea să aibă o familie când se apropia de 39 de ani.

Melissa Persling a scris recent un eseu intitulat: „Am 38 de ani, sunt necăsătorită și de curând mi-am dat seama că vreau un copil. Sunt îngrozită că am ratat ocazia.”

Când avea 22 de ani, s-a căsătorit și s-a mutat într-o comunitate rurală din Coeur d’Alene, Idaho, acolo unde a crescut. „El își dorea o viață simplă cu copii și mese gătite acasă”, a spus ea.

Cu toate acestea, Persling – în ciuda faptului că provine dintr-un mediu creștin religios – i-a spus clar viitorului ei soț că nu vrea copii.

„În acel moment am simțit foarte puternic că nu îmi doresc copii, că nu voi fi ca gospodina tradițională. Știam că vreau să am o carieră. Și am simțit foarte puternic că asta nu se va schimba niciodată. Și cred că m-am înșelat. Nu mi-am ascuns disprețul față de viața noastră în acel orășel mic. El era un om bun și muncitor, dar nu cred că l-am făcut să se simtă așa”, a spus ea.

Au divorțat când ea avea 30 de ani. „Le-am spus prietenilor și familiei mele că nu mă voi mai căsători niciodată. Aveam nevoie de independență, de o carieră împlinită și de spațiu pentru a-mi trasa propriul curs și nu credeam că căsătoria se potrivește în acea viziune. Consideram că fiind căsătorită și având copii sunt capcanele unei vieți „tradiționale”.

Când a împlinit 38 de ani a început să aibă atacuri de panică. „Am fost cuprinsă de panică. Chiar am crezut că voi fi singură pentru totdeauna. Chiar m-am speriat.”

Atunci a simțit „urgența” de a găsi o relație stabilă și și-a reconsiderat dorința de a se căsători și a avea copii. „Cu greu m-am recunoscut. Am început să mă simt egoistă pentru că petrec atât de mult timp concentrându-mă doar pe mine… Însăși existența mea am început să o simt superficială și goală.”

„Mă simt incredibil de trădată de feminism, dar nu vreau să acuz doar feminismul pentru că cred că fiecare ia propriile decizii… Dar am fost hrănită constant cu ideea că femeile pot face totul. Nu prea avem nevoie de bărbați… As vrea să am o discuție cu cei ce susțin aceste lucruri și să-i întreb: „Ce ați vrut să spuneți cu asta? Pentru că nu putem face totul.”

„Simt că sunt într-un loc atât de diferit acum. Și sunt atât de pregătită pentru asta acum. Acum înțeleg care este sacrificiul căsătoriei și care este frumusețea căsătoriei și nu cred că am apreciat mult timp ce înseamnă familia. Nu cred că am înțeles cu adevărat. Nu-mi pasă dacă voi mai purta vreodată pantofi cu tocuri sau dacă voi mai merge vreodată la vreo cină elegantă. Sunt lucruri neesențiale. Le garantez tinerelor că acele lucruri nu le vor face niciodată fericite.”