TRADITIA MARTISORULUI – CREDEAI CA STII?

În fiecare an, de 1 martie, bărbaţii oferă mărţişoare femeilor, indiferent de vârsta acestora. Obiceiul mărţişorului a apărut cu multă vreme în urmă, iar tradiţia şi semnificaţia sărbătorii s-a schimbat, şi ea, de-a lungul timpului.

Revelion până la Iulius Caesar

Mărțișorul este strâns legat de tradiția românească, el nu se întâlnește decât în spațiul carpatic și în zonele limitrofe, la romani și la unele populații învecinate, care l-au preluat de la aceștia. Tradiția sărbătorii are o vechime de mii de ani, încă de pe vremea dacilor. Obiceiul este cu mult anterior creștinismului, constând în legătură cu scenariul ritual al anului nou agrar, celebrat primăvara. Unii istorici consideră că obiceiul are o vechime de peste 8.000 de ani.

La geto-daci și la latini anul nou începea la 1 martie. Martie (Mens Martius – luna zeului Marte) era prima luna a anului, care avea atunci doar zece luni. Astfel se explică numele lunilor septembrie (luna a șaptea), octombrie (a opta), noiembrie (a noua), decembrie (a zecea). După reforma calendaristică din timpul lui Iulius Caesar, data anului nou a fost mutată la 1 ianuarie.

Credinţele strămoşilor

Calendarul popular la geto-daci avea două anotimpuri: vara și iarna. Pe vremea dacilor, mărţişoarele erau confecţionate în cursul iernii şi se purtau doar după 1 martie. Unele surse spun că mărţişoarele erau atunci pietricele albe şi roşii înşirate pe o aţă. Alte surse arată că mărţişoarele constau în monede care erau atârnate de fire subţiri de lână, negru cu alb, iar metalul din care era făcut bănuţul, respectiv aur, argint sau bronz, arăta statutul social.

Mărţişoarele erau purtate pentru a avea noroc şi pentru a avea o vreme bună. Dacii mai credeau că aceste amulete aduc fertilitate, frumuseţe şi previn arsurile din cauza soarelui. Acestea erau purtate până când copacii începeau să înflorească şi apoi erau atârnate de crengile lor. Debutul lunii Martie (Mart) este încărcat de riturile începutului, căci 1 Martie marca Anul Nou, şi mai cu seamă anul nou agricol. Marte a fost la origini zeul primăverii, al vegetaţiei, ulterior căpătând valenţe războinice. – Sursa: Istoria Dacilor