TRADITII DE MARTISOR. 1 martie 2019

Tradiţia mărţisorului veche de 8000 de ani! Care sunt originile simbolului si ce tradiţii si obiceiuri se respectă de 1 MARTIE.

Traditia Martisorului, veche de circa 8.000 de ani, este legata de prima zi de primavara, de credintele si practicile agrare ale dacilor, care confectionau, peste iarna, siraguri de pietricele albe si rosii, purtate la gat incepand cu 1 martie. In vechime, pe data de 1 martie,

martisorul se daruia inainte de rasaritul soarelui, copiilor si tinerilor – fete si baieti deopotriva. Snurul de martisor, alcatuit din doua fire de lana rasucite, colorate in alb si rosu, sau in alb si negru, reprezinta unitatea contrariilor: vara-iarna, caldura-frig, fertilitate-sterilitate, lumina-intuneric. Snurul era fie legat la mana, fie purtat in piept. El se purta de la 1 martie pana cand se aratau semnele de biruinta ale primaverii: se aude cucul cantand, infloresc ciresii, vin berzele sau randunelele. Atunci, martisorul fie se lega de un trandafir sau de un pom inflorit, ca sa ne aduca noroc, fie era aruncat in directia de unde veneau pasarile calatoare, rostindu-se: „Ia-mi negretele si da-mi albetele”… In credintele dacilor, aceste amulete erau purtate pana cand infloreau copacii, pentru ca apoi sa fie atarnate de crengi, pentru a aduce fertilitate si spor in gospodarie (iata de unde vine obiceiul, pastrat inca in zonele rurale, de a atarna snurul alb-rosu de ramuri!). Si romanii sarbatoreau inceputul primaverii la 1 martie, luna care purta numele zeului Marte, ocrotitor al campului si al turmelor, personificare a naturii ce renaste.

La romani

Martisorul este aducator de sanatate si noroc. In trecut, cu aceasta credinta in gand, mamele legau la mainile sau la gatul copiilor, in dimineata de 1 martie, snurul bicolor impletit chiar de ele, din lana. De snur atarnau un banut de argint, pentru ca pruncii sa fie sanatosi si curati ca argintul, rosii la fata (semn al vitalitatii si voiosiei) si norocosi. Fetele isi puneau firul impletit la gat, convinse ca talismanul le va pazi de arsita soarelui atunci cand vor iesi la camp. Puterea magica a martisorului era consfintita de zicala: “Cine poarta martisoare/ Nu va fi parlit de soare”. In unele zone din Transilvania se mai pastreaza si azi obiceiul de a lega snurul alb-rosu de poarta staulului ori de coarnele vitelor, ca sa fie bune de prasila. Aninat de crengile pomilor fructiferi, snurul functiona ca o garantie a rodului bogat de peste an. Astazi, valoarea martisorului incepe sa fie data doar de creatia artistica. Se confectioneaza din orice si poate sa semnifice orice.

Cat timp il purtam?

Daca ne luam dupa traditiile din batrani, avem mai multe variante: martisorul ar trebui purtat timp de 12 zile; sau pana cand infloresc pomii; ori… pana cand se intorc pasarile calatoare; sau pana la marile sarbatori religioase ale primaverii: Mucenicii, Blagovestenia, Floriile, Pastele. Indiferent insa de aceste “termene”, traditia cere ca, atat timp cat purtam martisorul, sa ne purtam cuviincios, sa nu gandim sau sa vorbim de rau.

La moldoveni

Persista obiceiul ca talismanul legat cu snur alb si rosu sa fie oferit de fete baietilor, ca sa fie sanatosi si sa aiba lipici la sexul opus.

La bulgari

“Martenitii” – echivalentul martisoarelor romanesti – se poarta pana pe 22 martie sau pana cand apar vestitorii primaverii: o barza sau un copac inflorit. Apoi, amuleta este legata de o creanga, iar cel care a purtat-o isi pune o dorinta.

La macedoneni

Martisoarele sunt purtate – atentie! – doar de copii, incepand din seara de 28 februarie (sau 29, in anii bisecti, cum este acesta). In unele zone, cei mici se despart de talismanul norocos pe 9 martie, de Mucenici; in alte zone, martisorul este purtat 12 zile sau pana cand se intorc berzele din Africa. Apoi, snurul e legat de ramurile pomilor fructiferi, pentru ca acestia sa dea rod cat mai bogat si mai gustos.O alta traditie macedoneana cere ca fetele sa poarte martisoare confectionate dintr-un ban legat de snur; la sfarsitul lunii martie, snurul este legat de un trandafir, pentru ca tanara sa fie la fel de frumoasa si dorita ca mandra floare, iar cu banul se cumpara paine alba, cas si vin rosu, pentru ca fetele sa aiba pielea alba si curata si bujori in obrajori.

La albanezi

Abia pe 14 martie leaga mamele, la mana copiilor, “lidhka”, martisorul care va fi agatat intr- un copac in ziua cand apar in zbor primele randunele.