Trăim în Matrix? Teoria fizicianului român care susține că suntem personaje într-o lume virtuală

În filmul de mare succes „The Matrix”, apărut la finalul anilor ’90, protagonistul Neo, interpretat de Keanu Reeves, descoperă că trăim într-o realitate simulată, acţiunea având loc în viitor, peste câteva sute de ani.

În timp ce mulţi oameni cred că acest concept este science fiction pur, un cercetător renumit contrazice ipoteza. Melvin Vopson, profesor asociat de fizică la Universitatea din Portsmouth, susține că, într-adevăr, cu toţii am putea fi personaje într-o lume virtuală avansată, potrivit Daily Mail.

Teoria lui demonstrează cum comportamentul fizic al informațiilor din universul nostru seamănă cu procesul de ștergere sau comprimare a codului de către computer – un indiciu pe care, probabil, mașinile speră să nu-l observăm.

Profesorul Vopson a avertizat deja despre o „catastrofă informațională” iminentă, când rămânem fără energie pentru a susține cantități uriașe de informații digitale.

„Studiile mele indică o posibilitate bizară și interesantă că nu trăim într-o realitate obiectivă și că întregul univers ar putea fi doar o simulare super-avansată de realitate virtuală”, spune el.

O nouă lege a fizicii
Anul trecut, academicianul din România a stabilit o nouă lege a fizicii, numită „a doua lege a dinamicii informației” pentru a explica modul în care se comportă informația.

Legea lui stabilește că „entropia”, sau dezordinea, într-un sistem de informații scade, mai degrabă decât crește.

Această nouă lege a fost oarecum o surpriză, deoarece este opusul celei de-a doua legi a termodinamicii, stabilită în anii 1850, ceea ce explică de ce nu putem recoji un ou sau de ce un pahar nu se poate reface singur.

După cum se dovedește, a doua lege a infodinamicii explică comportamentul informației într-un mod în care vechea lege nu poate.

„A doua lege a infodinamicii necesită reducerea la minimum a conținutului de informații, asociat cu orice eveniment sau proces din Univers. Pentru a spune simplu, totul pare să evolueze către o stare de echilibru în care conținutul informației este minim. Un astfel de comportament amintește pe deplin de regulile implementate în limbajele de programare și codificarea computerelor”, a spus fizicianul, pentru MailOnline.

Melvin Vopson, pe numele său real, Marian Vopsaroiu, este de părere că simularea unui Univers super complex precum al nostru ar necesita un mecanism încorporat de optimizare și compresie a datelor, care să reducă puterea de calcul și cerințele de stocare a datelor pentru a rula simularea.

Teoria, susținută de simetrie
Omul de știință spune că totul poate fi observat prin dovezi empirice din jurul nostru, inclusiv în datele digitale, sistemele biologice, sistemele atomistice, simetriile matematice și întregul Univers.

„Aceasta este ceea ce dezvăluie a doua lege a infodinamicii, așa că o concluzie logică este că, deși nu oferă o dovadă certă, ea stă la baza teoriei Universului simulat”, spune fizicianul.

Potrivit profesorului Vopson, simetria pe care o observăm în lumea de zi cu zi, la fluturi, flori sau stele de mare, susține teoria simulării. Descoperirile sale demonstrează că simetria ridicată corespunde celei mai scăzute stări de entropie a informației, explicând înclinația naturii către aceasta.

„Toată viața biologică prezintă o formă de simetrie, toate solidele și cristalele au simetrii, legile fizicii etc. Universul are acest mecanism încorporat pentru a optimiza calcularea tuturor lucrurilor. Simetria este cea mai bună modalitate de optimizare sau redare a lumii construite digital și de aceea avem simetrii peste tot, mai degrabă decât asimetrii”, a spus el, pentru MailOnline.

„Catastrofa informațională”
Teoria simulării nu îi aparține, în mod exclusiv, profesorului Vopson. De fapt, este populară și în rândul unor figuri binecunoscute, inclusiv fondatorul Tesla, Elon Musk.

Ea face parte dintr-o ramură a științei cunoscută sub numele de fizica informației, care sugerează că realitatea fizică este formată, în mod fundamental, din fragmente de informații.

Biții sunt unitatea de bază de informații care alimentează calculul și comunicațiile digitale, inclusiv serviciile de streaming precum Netflix.

Profesorul Vopson a atras deja atenția pentru proclamațiile sale uimitoare în domeniul fizicii. El a spus că informația ar trebui considerată a cincea stare a materiei, după solid, lichid, gaz și plasmă.

Acest principiu „a atras o parte echitabilă de scepticism”, recunoaște profesorul, deoarece majoritatea oamenilor de știință consideră că a cincea stare a materiei este condensatul Bose-Einstein.

El susține chiar că informația are masă și la fel ar putea fi materia întunecată evazivă care alcătuiește aproape o treime din Univers. Totodată, a avertizat că numărul de biți digitali va depăși numărul de atomi de pe Pământ în decurs de 150 de ani, ceea ce duce la „catastrofa informațională”. Aceasta va marca punctul în care se va atinge acel maximum de informații digitale posibile, precum și puterea maximă care să le susțină.

Studiul său a fost publicat în AIP Advances.