Tristetile noastre cele de toate zilele…
Ele ar putea fi evaluate în cantitatea de zâmbet a oamenilor întâlniţi pe stradă, la ghişee, la cumpărături, la tribunal, la biserică… E criză de zâmbet, de vorbe bune, de omenie. În România, profunda tristeţe e la ordinea zilei, provocată de criza mondială, dar mai ales de cea a politicienilor ce au guvernat ţara, a iernii grele ce stă să vie, a regimului de pensii, a regimului politic, a fantomei… ceauşiste?!
De aceea şi curăţenia şi securitatea străzii sunt în ultim hal? Marii proprietari de democraţie mişună pe la tot felul de congrese de partid, de agape în staţiuni de lux, în şuete parlamentare prin ţări exotice, în sexi-shouri mediatizate, în şedinţe de critică şi linşaj mediatic a celor de altă părere sau culoare politică, cu excepţia fruntaşilor udemerişti care se delimitează a critica doar ceea ce este românesc (statul, limba, constituţia, istoria, ba şi geografia ţării, religia sa etc). Dar autocritic nu mai este nimeni! Fie ea auto-spovedanie, examen de conştiinţă. Plătim nişte impozite grele la UE, dar nu beneficiem, pentru populaţie, de… oportunităţi economice, subvenţii agricole etc-ici-colo nişte ONG-uri, în numele democraţiei lor, îşi însuşesc câte ceva, pe lângă titlul pompos şi jobul explicit.
Cei care fac legile le aplică doar în favoarea lor, unii artişti s-au apucat de politică… agresivă, tot felul de sindicalişti şi exponenţi, chiar şi cu foste uniforme, fac zilnic ameninţări. Magistraţii ameninţă (dar salariile ce şi le-au dat singuri şi pagubele plătite de stat la CEDO, pentru greşelile lor !?) profesorii ameninţă (dar numărul mic de ore şi slaba calitate a şcolii?!), artiştii ameninţă (dar munca prestată şi prestările individuale plătite?!), rezerviştii ameninţă (dar pensiile unor şefi ieşiţi ad-hoc când legea îi favoriza pe ei, pe câţiva!?), revoluţionarii ameninţă (mulţi au devenit bogătaşii naţiei ca şi unii din foştii securişti, pe daiboje: să nu ne mai minţim, tovarăşi!?), udemeriştii ameninţă… cu autonomia (şi cu legiunile Secuieşti), toţi cu tipul lor de „furci şi topoare“… legislative, lingvistice! (Adevăratele astfel de unelte sunt la ţărani, dar ei cu mai mult bun simţ, tac şi înghit în sec: nu încap la hărmălaie). Dar cel mai mult ne ameninţă hoţii, mafioţii, iredentiştii, viruşii pandemici, foametea, calamităţile noii spoliatori de aur şi de gaze de şist, şmecherii şi târfele de ambele sexe! Şi împotriva lor e nevoie, mare nevoie, de poliţie, armată, medici, procurori,ţărani… Ca tristeţea să nu devină chiar boală naţională şi mortală, Dumnezeu mai ştie ce se poate întâmpla! Cu noi şi cu ţara-zic încă bătrânii ce-i mai avem…
Cu tristeţe!!…
SUSȚINEȚI NATIONALISTI.RO:
ANUNȚ: Nationalisti.ro se confruntă cu CENZURA pe rețele sociale. Intrați direct pe site pentru a ne citi sau abonați-vă la canalul nostru de Telegram. Dacă doriți să ne sprijiniți prin PayPal, orice DONAȚIE este binevenită. Vă mulțumim!
DONEAZĂ MAI JOS PRIN REVOLUT:
sau prin PayPal:
