„Ucide-l pe cel mai bun dintre ne-evrei!” (Talmud)

Care a fost scopul urmărit de autorii revoluției din Rusia 1917

Nu cred că există o frază mai ticăloasă, mai urîtă, mai demoralizantă, mai șocantă, mai in-umană, mai bestială și totodată mai prostănacă decât porunca talmudică ucide-l pe cel mai bun dintre ne-evrei!
Ce de gânduri poate stârni un enunț atât de aberant, de-a dreptul monstruos, mai ales când apare într-un text religios, al uneia dintre cele mai importante religii, cea iudaică?! Ce gânduri stârnește această poruncă talmudică în mintea unui evreu?! Ce gânduri stârnește în mintea oricărui om normal?!… A unui ne-evreu?! A unui creștin?!

Bunăoară gândul logic că după ce dispare cel mai bun dintre ne-evrei va exista un alt ne-evreu care va fi considerat cel mai bun dintre ne-evrei! Înseamnă că evreii sunt condamnați / îndemnați la un asasinat fără sfârșit! Sunt constrânși prin religia lor să monitorizeze lumea ne-evreilor și să știe mereu cine sunt cei mai inteligenți, mai performanți, mai competitivi dintre adversari, dintre Ceilalți! Și să fie pregătiți să profite de prima ocazie pentru a-i lichida pe cei mai buni dintre ne-evrei!
Așa înțeleg liderii religioși ai evreimii competiția între națiuni, între etnii, între culturi: pe cei mai buni dintre adversari ucideți-i?!
Oare acesta este sensul cu care evreul Jean Paul Sartre a rostit enigmatica propoziție l-Autre c-est l-Enfer? Celălalt, adică ne-evreul, este Infernul? Nu aparține rasei umane?! Ce suntem noi, ne-evreii, pentru evrei?

Deunăzi, într-un grup de tineri destul de informați asupra lumii în care trăim, niciunul nu a vrut să creadă că într-un text religios, definitoriu pentru o națiune, o națiune dintre cele mai performante, poate să figureze această regulă de comportament: ucide-l pe cel mai bun dintre ne-evrei! Dintre creștini!… Căci există și această versiune a traducerii textului iudaic, în care ținta adversității iudaice totale sunt indicați cu mai mare exactitate: creștinii! Prin ne-evreu, prin cuvîntul ebraic GOI, plural GOIM, se înțelege de fapt CREȘTINII. Să nu ne facem iluzii! Ținta suntem noi, iubiți cititori! Noi, creștinii!

N-am insistat să-i conving pe tinerii intelectuali că nu inventez, nu bat câmpii. I-am îndemnat să se informeze, să mai citească, inclusiv pe Internet. Mi-am adus aminte de mine însumi când, destul de târziu, am aflat de această prevedere talmudică. Nu am crezut că e adevărat ce citesc și m-am adresat unor prieteni și colegi evrei cerându-le părerea: cât de autentic era citatul incriminat? Putea fi luat în serios?

Câțiva prieteni evrei habar nu aveau de precepta talmudică, mi-au mărturisit câțiva că n-au citit nici măcar un rând din Talmud. Alții, mai informați, mi-au confirmat autenticitatea citatului, dar s-au grăbit să mă liniștească, să nu mă emoționez prea tare, este vorba de un citat vechi, căzut în desuetudine, nu mai are nicio valoare pentru evreii moderni etc., etc…

Pot zice că m-am liniștit și n-am mai dat atenție mârșavului citat, întâlnit la tot pasul în textele de propagandă anti-semită. Propagandă!…

…Circulă însă de câțiva ani pe internet un filmuleț de câteva minute intitulat Opiniile unui rabin. Filmul poate fi văzut și pe acest site, www.ioncoja.ro, într-o postare din ziua de 11.01.2020.
Nu ni se spune cine este rabinul, care devine astfel un anonim, anonimul purtător de cuvînt însă al adevărului pe care evreimea mondială, prin liderii săi, se străduie să-l ascundă: de ce Hitler nu i-a iubit și i-a persecutat pe evrei? Ce le-a reproșat Hitler evreilor?
Mărturisesc că nu m-a impresionat prea tare acest filmuleț când l-am urmărit prima și a doua sau a treia oară. Abia deunăzi i-am descoperit imensa valoare și mă grăbesc s-o prezint și altora, evrei și ne-evrei deopotrivă. Și unii și alții au dreptul la adevăr, au nevoie de adevăr, de întreg Adevărul despre Celălalt!

Adevărul despre Hitler este un adevăr pe care evreii, ca și întreaga omenire, ar trebui să-l afle măcar acum, prin pledoaria năstrușnicului rabin. Nu i-am dat mare atenție cu ani în urmă și am pierdut foarte mult din înțelegerea lumii în care ne este dat să trăim. Întâmplarea l-a readus pe site-ul meu și de data aceasta n-am mai ratat. Încerc chiar să recuperez!… Am toată recunoștința pentru Rabi! M-a făcut să pricep unul din sensurile cele mai profunde ale istoriei!

Rabinul nostru consideră că Hitler ar fi avut toată dreptatea atunci când a considerat, când a conchis că evreii sunt o mare problemă pentru omenire, pentru întreaga planetă, o problemă a cărei rezolvare nu mai poate fi amânată! Rezolvarea acestei probleme pentru Hitler nu a însemnat să-i extermine pe evrei, ci doar să-i facă inofensivi. Iar pentru aceasta era nevoie mai înainte de orice să explice lumii întregi în ce constă pericolul evreiesc! Și rabinul nostru, în cele mai puține cuvinte, face această precizare cu privire la pericolul evreiesc, parafrazându-l sau citându-l propriu-zis pe Hitler din celebra sa carte Mein Kampf. Și o face pentru corecta informare în primul rând a evreilor! La fel procedez și eu, rândurile ce urmează le supun atenției evreilor de azi și de mâine, indiferent de rangul lor în ierarhia evreiască.

Iată ideile rabinului nostru, preluate din gândirea lui Hitler:

Hitler pretinde în cartea sa că evreii sunt comuniști, că evreii sunt responsabili pentru Revoluția din Rusia. Evreii au omorît 30 (treizeci) de milioane de ruși! Pe toți rușii inteligenți! I-au omorît într-un mod crud și oribil! Și acesta este planul lor pentru întreaga lume.
Următoarea țară la rând este Germania. „Dacă nu învingem acum, ne vor elimina ei și vor muri 20 de milione de germani: îi vor omorî pe cei mai inteligenți. Așa au procedat evreii în fiecare țară. Astfel încât singurii oameni inteligenți vor rămâne evreii. Evreii au distrus toate valorile. Legile de la Nuremberg au copiat ce este scris în Torah. Nimic nu a fost întâmplător! Nu a fost o coincidență! Lucrurile nu s-au întâmplat fără să existe semnale de alarmă!”
Hitler a fost cel care a avertizat întreaga omenire asupra pericolului evreiesc și a avut toate motivele să facă aceste dezvăluiri și acuzații la adresa evreimii mondiale, apreciază rabinul evreu deocamdată anonim. Rabinul nostru, așadar!

Cutremurătoare pledoarie! Mă izbește cuvîntul inteligenți, folosit de trei ori de aprigul rabin, în citatele din Hitler. Pentru mine acest cuvînt este piatra unghiulară care lipsea din imaginea lumii în care trăim! Deci rușii inteligenți erau cei care îi deranjau pe liderii evreimii mondiale, adânc implicați în desfășurarea evenimentelor așa zis revoluționare din Rusia.
Să reținem această concluzie, din care este cazul să facem punctul de plecare pentru reconsiderarea situației în care ne aflăm: rușii inteligenți!…

Desigur, amestecul decisiv al evreimii mondiale în organizarea și desfășurarea Marii Revoluții din Octombrie Roșu este un fapt istoric pe care nimeni nu-l neagă. Cel mult îl omit! Sau îl fac uitat. Unii. Nu însă și rabinul nostru care vine cu precizarea pentru mine a tot lămuritoare: victimele revoluției iudeo-bolșevice au fost rușii inteligenți! Evreii, ca strategi ai Revoluției, au fixat această țintă Revoluției bolșevice: uciderea rușilor inteligenți! Uciderea a milioane de ruși inteligenți!

Pentru cei care au minime cunoștințe de „iudeologie”, fraza anterioară le trezește o amintire puternică, de neșters din minte: prevederea din Talmud care sună cam așa: „Ucide-l pe cel mai inteligent dintre ne-evrei, dintre creștini!”
Nu mai povestesc cât am fost eu de șocat când am dat prima oară peste acest text, peste această poruncă abjectă, de neimaginat în indiferent ce text, cu atât mai mult într-un text religios, doctrinar! Mi-am alertat prietenii evrei ca să aflu dacă nu este o informație falsă menită să-i diabolizeze încă o dată pe evrei. În cele din urmă mi-am însușit părerea lor, cum că textul este într-adevăr autentic, dar că este un text căzut în desuetudine, o relicvă antică, medievală, ieșită din uz! Expirată!… Părere la care mă văd acum silit să renunț! O renunțare dureroasă! Porunca talmudică este azi mai vie ca oricând!

Căci apare acest rabin apostat cu precizarea zguduitoare: cumplitul text talmudic nu a fost abandonat, uitat, expirat, căzut în desuetudine etc., etc! Cumplitul text este valabil în continuare și face mai departe victime, milioane de victime! 30 de milioane în Rusia, în timpul Revoluției bolșevice! Alte zeci de milioane în WW2, și-n toată lumea, unde victimele evreilor sunt selectate, atunci când se poate, după criteriul talmudic: inteligența!… În ce scop? Ca să schimbe raportul dintre oamenii deștepți și ceilalți, duzina. Pentru ca oameni inteligenți să dispară din rândul popoarelor lumii, iar oamenii inteligenți, performerii intelectuali să rămână numai printre evrei!… Rabinul nostru dixit!

Proiectul pare fantasmagoric, imposibil de gândit! Dar, dacă iei în calcul faptul că în Talmud, în textul identitar cel mai important al evreimii, figurează fraza incriminată mai sus – Ucide-l pe cel mai bun dintre ne-evrei, dintre creștini, atunci proiectul dezvăluit de rabinul nostru nu mai pare deloc imposibil să existe în mintea unor evrei! A unor evrei mai reprezentativi, mai lideri!… Mai ticăloși! Mai nebuni!

Problema ridicată de rabinul apostat este de o excepțională importanță, nu putem trece peste ea fără să o propunem atenției tuturor oamenilor, a tuturor factorilor de decizie politică de pe planetă, fără să o examinăm cu toată atenția. Până să intervină în discuție persoanele propriu-zis informate, competente în materie de iudaism, pun la bătaie puțina mea competență, suficientă însă pentru a declanșa și alte intervenții, propriu zis competente. Deschidem deci o dezbatere publică pe acest subiect.

Rezumând, rezultă din cele de mai sus că evreii și-au asumat o misiune criminală incredibilă și incalificabilă, pe care mintea unui om normal n-o poate accepta, n-o poate gândi, n-o poate înțelege: misiunea de asasini ai oamenilor de valoare ne-evrei. Misiune monstruoasă, pe care evreii au rezumat-o în Talmud prin vestita poruncă: ucide-l pe cel mai bun dintre ne-evrei! Dintre creștini! Existența acestui îndemn, a acestei porunci, în universul de idei al spiritualității iudaice nu a fost de nimeni negată, respinsă, contestată!…

Nota bene: în textul de față, când vorbim de evrei, acuzându-i de un comportament aberant și inuman, îi avem în vedere pe evreii lideri ai comunității, care nu dau socoteală celorlalți evrei, știut fiind că acești lideri evrei se bucură de o autoritate absolută, de niciun evreu contestată. Evreii sunt seminția cea mai strict controlată de un establishment a cărui legitimitate este nulă în termenii democrației, ai modului european și modern de organizare a ierarhiei sociale, naționale, în rândurile unei comunități.

În consecința celor de mai sus considerăm că rușii sunt primii care ar trebui să ia aminte la cuvintele rabinului și să cerceteze care a fost situația, ce spun documentele revoluției ruse despre caracteul rasist, anti-rusesc al acțiunii „revoluționarilor” bolșevici! A fost ură de clasă sau ură de rasă?! Cât de mult se confirmă acuzația rabinului moralist, a cărui prestație eroică merită să intre în istorie?!

Ne întrebăm așadar dacă rușii, în frunte cu istoricii ruși ai Revoluției din 1917, sunt de acord cu acuzația rabinului la adresa evreilor care au înfăptuit măreața revoluție având ca scop un veritabil genocid anti-rus: uciderea celor mai inteligenți ruși! Circa treizeci de milioane de ruși!… Milioane de ruși „inteligenți”!

Sper ca aceste rânduri să ajungă la istoricii ruși și să le stârnească interesul. Care este răspunsul rușilor de azi la dezvăluirile făcute de rabin! Sunt conforme cu realitatea?

Dreptate are rabinul „nostru” și când îl citează pe Hitler îngrijorat că va veni rândul germanilor să-și secătuiască zestrea biologică, așa cum au pățit-o și rușii de pe urma evreilor bolșevici.
A fost ascuns opiniei publice genocidul de care a avut parte poporul german după încheierea războiului prin capitularea necondiționată a Germaniei din mai 1945. Abia cu mare fereală și fără să producă efectul cuvenit au apărut în ultimii ani informații și documente privind soarta a milioane de prizonieri germani, militari, dar și civili, care au fost supuși unui regim de prizonierat inimaginabil de brutal, de neomenos din partea ocupantului american. Un regim propriu-zis de exteminare prin înfometare, prin lipsa condițiilor sanitare minime, prin execuții abuzive, prin boli netratate. Prizonierii germani au fost supuși unui regim care nu a respectat nicio prevedere internațională privind drepturile prizonierilor de război.

Dacă a existat un program de exterminare aplicat unei etnii în al 2-lea Război Mondial, dacă a existat un genocid, un holocaust adevărat, acela a fost genocidul care i-a vizat pe germani, pe tineretul german care a supraviețuit războiului, luptelor în care au pierit milioane de combatanți, majoritatea de rasă albă, indo-europeană. Tineri germani care n-au mai supraviețuit armistițiului!
Categoria aceasta de victime, a militarilor luați prizonieri de armatele învingătoare după încheierea conflicului militar propriu-zis, înseamnă câteva milioane de victime, a căror soartă a fost ținută la secret, au dispărut mare parte din documentele care priveau (1) existența acestor ființe umane la sfârșitul operațiunilor militare și (2) lipsa acestor persoane la „apelul de seară”.

Dacă despre soarta pe care au avut-o prizonierii germani în Siberia sovietică s-a mai știut câte ceva, destul de multe, despre soarta prizonierilor de război germani ajunși în custodia americană, britanică sau franceză abia în ultimii ani au apărut relatări mai detaliate, mai documentate, înfățișând un tablou înfiorător, în totală contradicție cu imaginea pe care propaganda occidentală s-a străduit s-o acrediteze: imaginea unor armate civilizate, preocupate să respecte cutumele și legile internaționale de protecție a prizonierilor! Așa ceva n-a existat decât în filmele de propagandă hollywoodiană!

Ne punem întrebarea: Au evreii vreo legătură cu acest genocid anti-german organizat de liderii militari occidentali în frunte cu generalul Dwight Eisenhower?!

Consemnăm, prin contrast, gestul marelui general George Patton care, primind în custodie câteva mii de prizonieri germani, când a constatat că nu le poate asigura condiții de supraviețuire i-a eliberat pe toți nemțoteii, lăsându-i să se întoarcă fiecare la familia sa…

Este treaba istoricilor specialiști să răspundă la întrebarea pusă mai sus:
genocidul anti-german pus la cale de viitorul președinte al Statelor Unite are vreo legătură cu Talmudul, cu precepta criminală pe care o discutăm? A fost un genocid de inspirație evreiască, așa cum l-a preconizat Hitler?

A avut generalul Dwight Eisenhower o relație mai specială cu conducătorii evreimii mondiale? A ajuns președinte al Americii călcând pe cadavrele a milioane de prizonieri germani, tineri majoritatea, exemplare umane reușite, selectate să facă parte din elita prusacă? Și-au pierdut viața acei prizonieri germani ca efect al regulei iudaice care te îndeamnă să-l ucizi pe cel mai bun dintre adversari?

Din intervenția rabinului „nostru” care îl citează pe Hitler asta s-ar înțelege: că după uciderea celor 30 de milioane de „ruși inteligenți”, operă a unui plan evreiesc de exterminare a elitelor creștine, ar urma germanii să plătească un tribut de milioane de vieți ale unor „germani inteligenți”! Soarta de care au avut parte germanii la sfârșitul celui de al Doilea Război Modial, după acceptarea capitulării necondiționate a celui de al 3-lea Reich, poate fi interpretată ca punere în practică a odioasei precepte talmudice „ucide-l pe cel mai bun dintre creștini”? Ce ne poate împiedica să vedem lucrurile din această perspectivă?

Ne pune pe gânduri faptul că aceste crime nelegiuite nu au fost aduse la cunoștința publicului, a mass mediei, decât după câteva decenii de la producerea evenimentului, pe care până acum nu-l neagă nimeni! Acest veritabil genocid, holocaust în toată legea, nu a stârnit nicio reacție „negaționistă”! – Ion Coja

(va urma)