ULTIMA ORA: Urmează concedieri masive

Majorarea diferenţiată a salariului minim pe economie în funcţie de studii şi vechime reprezintă un efort financiar greu de suportat pentru firme, acestea fiind nevoite să majoreze veniturile fiecărui angajat cu 450 lei pe lună.

Consiliul de Programare Economică, entitate din cadrul Comisiei Naţionale de Prognoză, a anunţat că salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va creşte la nivelul de 2.080 lei/lună, începând cu 1 noiembrie 2018.

În ce priveşte salariul minim pe economie pentru angajaţii care au mai mult de 15 ani vechime şi pentru cei cu studii superioare, nivelul propus este de 2.350 lei/lună.

În cazul angajaţilor fără studii superioare sau cu o vechime mai mică de 15 ani, salariul minim brut creşte cu 180 lei, pentru cei cu studii superioare sau vechime de peste 15 ani majorarea fiind de 450 lei.

Cum reforma fiscală aplicată de la 1 ianuarie 2018 prevede transferul contribuţiilor de la angajator la angajat, rezultă că din cei 2.350 lei plătiţi celor cu vechime de peste 15 ani sau pentru cei cu studii superioare se va scădea contribuţia CASS de 25%, respectiv 587,5 lei (faţă de 475 lei în prezent) şi CAS de 10 %, de 235 lei (faţă de 190 lei în prezent), plus impozitul de 10% pe venitul care depăşeşte 2.000 lei, adică 35 lei.

În concluzie, angajatul cu studii superioare sau cu vehime de peste 15 ani va primi un venit net de 1.492 lei, cu 148 de lei mai mult decât un angajat fără studii superioare sau cu o vehime mai mică de 15 ani.

Începând cu 1 octombrie 2019, salariul minim pe economie pentru persoanele fără studii superioare şi pentru cei cu vehime mai mică de 15 ani va fi, conform propunerii, de 2.250 lei, iar pentru cei cu studii superioare sau cu o vechime mai mare de 15 ani de 2.520 lei.

Conform calculelor „Adevărul”, diferenţa reală dintre cele două categorii de venituri va fi, după scăderea contribuţiilor şi a impozitului pe venit, de 148,5 lei.

Potrivit propunerii Consiliului de Programare Economică, de la 1 octombrie 2020, salariul minim pe economie pentru un angajat cu vechime mai mică de 15 ani sau pentru unul fără studii superioare va fi de 2.430 lei, din care statul va încasa 893 lei, rezultând un salariu net de 1537.

Angajaţii cu studii superioare sau cei cu vechime de peste 15 ani ar urma să primească un salariu net de 1.685 lei, după ce vor fi plătit contribuţiile şi impozitul (1.015 lei).

Ca atare, în 2020, dacă actuala propunere de majorare a salariuluui minim pe economie va fi fost aprobată, diferenţa salarială dintre cele două categorii de angajaţi va fi tot de 148 lei.

Urmează concedieri masive

Creşterea salariului minim pe economie aşa cum propune Consiliul de Programare Economică va fi greu, dacă nu chiar imposibil de suportat pentru mediul privat.

În România 46% dintre angajaţi sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, majorarea veniturilor acestora fie şi cu 450 lei pe lună (de la 1.900 lei în prezent, la 2.350 lei de la 1 noiembrie a.c., pentru cei cu vechime sau cu studii superioare) putând duce numeroase firme în faliment.

„Salariul minim pe economie nu trebuie să crească prin lege, ci să fie rezultatul creşterii productivităţii. Alfel, patronii fie vor intra în faliment, fie vor fi nevoiţi să concedieze masiv. Mediul de afaceri nu poate susţine aceste creşteri de salariu”, a declarat pentru „Adevărul” Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR.

Un alt efect al creşterii salariului va fi încurajarea economiei gri şi a muncii la negru, pentru că mulţi români vor prefera această variantă.

Majorarea salariului minim va afecta întreg mediul de afaceri, dar mai ales domeniile din comerţ, construcţii, industria hotelieră şi serviciile alimentare, atrage atenţia şi Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM).

„Este clar că o creştere a salariului minim creează probleme pentru mediul de afaceri pentru că trebuie să îl plătească. Pentru domeniile de petrol, gaze, bănci, asigurări, industria energetică, tutun, şi aşa mai departe, salariul minim nu are relevanţă, pentru că acolo oricum salariul este peste salariul minim. Dar sunt domenii în care salariul minim este vital. Şi aici intră comerţul, construcţiile, industria hotelieră şi a serviciilor alimentare, unde sunt până la 2 milioane de angajaţi plătiţi pe salariul minim sau în jurul salariului minim”, a explicat Pârvan.

Totodată, ar mai putea exista un alt efect negativ al majorării salariului minim: şi alţi angajaţi vor cere patronilor o majorare, pentru că veniturile celor cu salariu minim se vor apropia de ale lor.