UNDE VOM AJUNGE? Parteneriatul Civil al HOMOSEXUALILOR a fost RECUNOSCUT in Camera Deputatilor!

Proiectul parteneriatului civil, inițiat de fostul parlamentar Remus Cernea, a primit aviz favorabil, miercuri, în Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaților. Proiectul a fost avizat cu șase voturi pentru ( două – USR, două – UDMR, unul – PNL, unul – PSD), trei împotrivă (PSD) și o abținere (minorități).

Parteneriatul civil este un contract încheiat în fața unui notar public, fără nici un fel de discriminare, între două persoane de sex diferit sau de același sex, care consimt să conviețuiască în baza afecțiunii, respectului și sprijinului reciproc și a egalității în drepturi.

Conform recensământului din 2002, 828.000 de persoane au declarat că trăiesc ”în uniune consensuală” ( 3,9 la sută din populație), iar sondajele mai recente arată o creștere de până la 5,7 la sută în 2008. Recensământul din 2011 oferă cifre similare, peste 800.000 de români afirmând că trăiesc în astfel de uniuni, se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ.

Legea parteneriatului civil va fi dezbătută şi Comisia de egalitate de șanse (unde miercuri nu a fost cvorum), apoi în Comisia juridică, cea care va întocmi raportul care va fi supus votului plenului Camerei Deputaţilor, for decizional.

Remus Cernea, unul dintre inițiatori, a salutat votul pozitiv și a apreciat că ”este un pas important inainte, dar va fi nevoie de si mai mult efort pentru a reusi sa ajungem la adoptarea acestei legi de catre plenul Camerei Deputatilor”.

Votul favorabil a fost anunțat pe Facebook și de doi dintre deputații membri în Comisia pentru drepturile omului: Petre Florin Manole (PSD) și Cristina Prună (USR).

Cristina Prună a explicat că a votat favorabil, pentru că a considerat ”firească respectarea dreptului la viață de familie a tuturor cetățenilor români, indiferent de gen sau orientare sexuală. Parteneriatul civil conferă protecție legală oricăror cupluri care nu au acces sau nu doresc să acceseze instituția căsătoriei. Acest lucru este realizat fără perturbarea instituției cultural-religioase a căsătoriei și reprezintă, din punctul meu de vedere, un echilibru bun între drepturile legale ce nu ar trebui să fie discriminatorii și sensibilitățile culturale și religioase”. Deputata USR a apreciat că este ”un semnal pozitiv, mai ales venind din partea Comisiei pentru drepturile omului” și a precizat că deputații USR din comisie au dat un vot de conștiință.

Și deputatul PSD Petre Florin Manole, care a votat în favoarea parteneriatului civil, ne-a declarat că este de părere că România trebuie să respecte standardele CEDO, adică să ofere o formă de protecție juridică tuturor cuplurilor care nu vor sau nu pot să se căsătorească. El a mai apreciat că temele de drepturile omului au mai mulți suporteri acum în Parlament, decât aveau înainte, însă e de părere că șansele ca proiectul să treacă în Comisia Juridică și în plen sunt mici: ”Suntem o țară mult mai conservatoare decât vrem să se vadă pe Facebook”.

Pe de altă parte, conform juristului Silviu Dehelean, de asemenea deputat USR, proiectul legislativ are câteva lacune: nu se precizeaza cota succesorala a partenerului supravietuitor si nici nu se vorbeste daca acesta beneficiaza sau nu de rezerva succesorala ; nu sunt precizate modalitatile de exprimare a optiunii succesorale, proiectul contine niste termeni improprii legislatiei in domeniul succesoral – nu se notifica starea civila la momentul incheierii sau desfacerii parteneriatului civil, nu se precizeaza ce se intampla cu copiii rezultati in urma parteneriatului civil in cazul cuplurilor heterosexuale (la momentul incetarii), nu se discută despre exercitarea in comun a autoritatii parintesti, locuinta copilului, modul de pastrare a legaturilor personale cu parintele negardian, contributia la cheltuielile de crestere si educare a minorului. Totodată, proiectul cuprinde mai multe inexactitati cu privire la patrimoniu: prevede posibilitatea incheierii conventiei de parteneriat la consulatele Romaniei din strainatate, chiar daca competentele personalului consular in materie civila nu sunt suficiente pentru elaborarea unor conventii atat de complexe ca si acestea, a mai explicat deputatul USR.

Proiectul legislativ a fost inițiat în 2016 de Remus Cernea, Mihai Sturzu, Ileana Cristina Dumitrache (PSD), Cristian Horia și Dragoș-Ionel Gunia (PSD).

Cele 21 de state membre ale UE care recunosc parteneriatul civil sau drepturile persoanelor LGBT de a întemeia o familie sunt: Austria, Belgia, Cipru, Croația, Cehia, Danemarca, Grecia, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Ungaria, Irlanda, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovenia, Spania, Suedia, Marea Britanie.

Și inițiativa pentru modificarea definiției familiei în Constituție, în dezbatere la Camera Deputaților

Pe de altă parte, în prezent, la Camera Deputaților se află în discuție inițiativa cetățenească pentru revizuirea Constituției, demarată de Coaliția pentru Familie. Inițiativa cetățenească, care vizează modificarea articolului 48, alin. 1 din Constituție („Familia”), stipulează că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor”. Actualul text al Constituției se referă la căsătoria dintre soți.

După ce inițial a fost depusă la Senat, deși prima cameră avizată trebuia să fie Camera Deputaților, propunerea privind redefinirea familiei în Constituție a fost înregistrată de Camera Deputaților în 13 februarie. Legat de acest aspect, asociația Accept, care luptă pentru drepturile persoanelor LGBT, a solicitat printr-un apel public Camerei Deputaților să oprească parcursul inițiativei legislative a cetățenilor privind redefinirea familiei în Constituție și să returneze propunerea de revizuire inițiatorilor.

Astfel, asociația Accept a arătat că a expirat termenul de șase luni de la publicarea în Monitorul Oficial (în 25 noiembrie 2015) în momentul în care inițiativa a fost înscrisă la camera competentă ( Camera Deputaților), așa cum prevede legea 189/1999.

Legea privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni nr. 189/1999, conform articolului 2, alineatul 5 , privind responsabilitățile Comitetului de inițiativă, stabilește clar două obligații cumulative ale inițiatorilor: (1) să înregistreze propunerea legislativă la Camera competentă (Camera Deputaților) şi (2) să facă această înregistrare în termen de 6 luni de la publicarea inițiativei în Monitorul Oficial.

Totuși, senatorul PSD Șerban Nicolae a declarat, recent, că referendumul pentru revizuirea Constituției ar putea avea loc odată cu cel convocat de președintele Klaus Iohannis, în luna aprilie.