UNGURII NE VOR LUA ARDEALUL? Pe zi ce trece suntem cu un pas mai aproape de autonomie!

Preşedintele Partidului Civic Maghiar, Biro Zsolt, a declarat, miercuri, în judeţul Harghita, la comemorarea „masacrului de la Siculeni” din 1764, că maghiarii din Transilvania sunt pe zi ce trece „mai aproape de autonomie”.

În ciuda gerului de minus 20 de grade Celsius, aproximativ 400 de persoane au participat, miercuri, la Siculeni, la comemorarea secuilor ucişi în 1764 de trupele imperiale austriece.

La manifestare au participat, alături de reprezentanţii autorităţilor locale şi judeţene, preşedintele Partidului Civic Maghiar (PCM), Biro Zsolt, deputatul UDMR Korodi Attila, senatorii Tanzos Barna şi Antal Istvan, consulul general al Ungariei la Miercurea Ciuc, Zsigmond Barna Pal, precum şi secretarul de stat în Guvernul Ungariei Potápi Árpád.

„Eu cred că pe zi ce trece suntem cu un pas mai aproape de autonomie. Dacă mă gândesc că după 25 de ani încă nu am obţinut această autonomie, pe care am avut-o şi în vremea comunismului, atunci am putea să fim pesimişti, dar dacă mă gândesc la faptul că avem rezultate, dacă mă gândesc la alegerile prezidenţiale, unde s-a văzut foarte clar că se simte nevoia unei schimbări, se simte curentul, aerul european. Într-o ţară europeană din comunitatea europeană, dacă ne gândim că din cele 28 de ţări în majoritatea există comunităţi care au autonomie, atunci e normal ca aceste norme europene să fie respectate şi la noi”, a declarat Biro Zsolt.

El a mai spus că după 250 de ani de la masacrul de la Siculeni şi după 25 de ani de la la Revoluţia din 1989 este normal să „dea glas atât aspiraţiilor, cât şi cerinţelor poporului maghiar, sprijinite şi de Guvernul maghiar”.

De altfel, sprijinul Guvernului de la Budapesta pentru „aspiraţiile de autonomie ale secuilor” a fost reconfirmat de către secretarul de stat ungar Potápi Árpád, responsabil cu politica de solidaritate natională, prezent la eveniment.

În discursul său, Potápi Árpád a dezvăluit celor prezenţi că este „foarte legat” de evenimentele tragice de la Siculeni, fiind descendentul unei familii de secui care, în urma masacrului din 1764, s-a refugiat într-unul din cele cinci sate maghiare din Bucovina, iar în 1944 s-a mutat în Ungaria.

De asemenea, Potapi a mai spus că Executivul de la Budapesta va aloca peste 17 milioane de forinţi pentru finalizarea lucrărilor de restaurare a Monumentului eroilor martiri de la Siculeni.

Senatorul UDMR Tanczos Barna a afirmat, la rândul său, că mesajul evenimentelor din 1764 vizează păstrarea identităţii maghiarilor şi a dreptului la autonomie.

„Evenimentele petrecute în urmă cu 250 de ani şi cele care au urmat masacrului ne transmit un mesaj clar în ceea ce priveşte păstrarea identităţii, păstrarea dreptului la autonomie, păstrarea obiceiurilor, a limbii şi a culturii secuilor de pe aceste meleaguri. Celor care vin în urma noastră, copiilor, nepoţilor, strănepoţilor noştri, trebuie să le transmitem acelaşi mesaj: să reziste, să trăiască şi să muncească pe aceste meleaguri, exact aşa cum au muncit şi au trăit înaintaşii nostri”, a spus senatorul Tanczos.

Deputatul UDMR Korodi Attila a precizat că istoria de secole a Ardealului şi a Secuimii arată că „acţiunile în forţă” asupra comunităţii maghiare au reuşit să o „întărească” şi să îi confere „putere, credinţă şi devotament” faţă de moştenirea strămoşească.

La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a explicat că masacrul de la Siculeni este considerat de secui „un eveniment negru”, impus de către forţele austriece împotriva voinţei locuitorilor din regiune, „care aveau libertate, aveau autonomie” în schimbul „păzirii graniţelor imperiului”.

Discursurile au fost urmate de depuneri de coroane şi jerbe la Monumentul „Siculicidium”, iar manifestările comemorative s-au încheiat cu intonarea imnului Ungariei şi a imnului secuilor.

Potrivit istoricilor, „masacrul de la Siculeni” (în limba latină Siculicidium, adică „uciderea de secui”) a fost o execuţie în masă, organizată în anul 1764 de armata austriacă împotriva secuilor rebeli care s-au împotrivit încorporării în nou-înfiinţatele regimente secuieşti. Acţiunea a fost ordonată de Nikolaus von Buccow, guvernatorul imperial al Transilvaniei.

Cifrele oficiale ale vremii estimează la 200 numărul morţilor, dar Michael Conrad von Heidendorf, procurorul militar trimis pentru investigarea evenimentelor şi pedepsirea „răzvrătiţilor”, a apreciat că este vorba despre 400 de morţi.