UNIUNEA EUROPEANA TRAGE SA MOARA! Cauzele pentru care Imperiul European poate sucomba în trei luni

George Soros este disperat: alegerile europarlamentare din luna mai pot aduce sfârșitul Uniunii Europene, prin victoria forțelor naționaliste și eurosceptice. Miliardarul marxist, unul dintre vârfurile de lance ale globalizării, a făcut în câteva zile două gesturi fără precedent, care trădează gravitatea situației de la Bruxelles

Cum plănuiesc antieuropenii să distrugă Europa și ce putem face pentru a-i opri”. Acesta este titlul raportului pe luna februarie al Consiliului European pentru Afaceri Externe (ECFR), un grup de reflecție finanțat de Fundația pentru o Societate Deschisă a lui George Soros.

Documentul, care se întinde pe 48 de pagini, avertizează că o victorie a forțelor naționaliste și suveraniste în alegerile europarlamentare din luna mai a acestui an poate arunca în aer agenda UE, inclusiv prin „suprimarea sancțiunilor împotriva Rusiei” și „închiderea porților în fața imigrației”.

Miracolul supraviețuirii

ECFR recunoaște că Parlamentul European, singurul organism al UE ales democratic, este piesa „cu puterea cea mai mică” din întregul angrenaj de la Bruxelles. Cu toate acestea, se teme că „un grup de partide politice naționaliste, antieuropene, care militează pentru reîntoarcerea la o ‘Europă a națiunilor’, să obțină în Parlamentul European un număr de locuri suficient de mare pentru a controla activitatea instituției” și, „pe termen lung”, ar putea „paraliza procesul decizional în inima UE”. „Într-un asemenea caz, UE ar supraviețui doar printr-un miracol”, conchide raportul. Unul dintre domeniile care ar putea fi afectat de ascensiunea forțelor eurosceptice este așanumitul „stat de drept”, adică aderarea la „valorile europene”, avertizează documentul ECFR.

Articolul 7 rămas în aer

În 2018, Articolul 7, care poate atrage sancțiuni și suspendarea dreptului de vot, a fost activat împotriva regimurilor de dreapta din Polonia (în legătură reformele juridice) și din Ungaria (în legătură cu politicile din domeniul imigrației). Continuarea procesului depinde de sprijinul Parlamentului și al Consiliului European, iar ECFR se teme că un număr mai mare de naționaliști va face mai dificilă „apărarea democrației” prin pedepsirea țărilor care nu îmbrățișează „principiile progresiste fundamentale” ale UE.

Grupul de reflecție al lui Soros mai avertizează că alegerile europarlamentare din 2019 reprezintă o „amenințare majoră” în domeniul politicilor privind imigrația. ECFR afirmă: „Cu mai mulți parlamentari europeni anti-imigrație prezenți în viitorul parlament, vocile acestora vor deveni mai puternice decât sunt astăzi, ceea ce ar putea limita capacitatea statelor membre și a Consiliului de a recurge la o abordare bazată pe solidaritate și umanitate față de provocările imigrației.”

Inamicii UE trebuie dezbunați

În ceea ce privește euroscepticismul din fiecare țară, ECFR prezice că Adunarea Națională (noua titulatură a Frontului Național) condusă de Marine Le Pen va câștiga alegerile europarlamentare din Franța, în ciuda ambițiilor președintelui Emmanuel Macron de a relansa agenda Uniunii Europene.

Macron, care se confruntă cu masiva contestare internă a „Vestelor Galbene” (sprijinită de 75% din populație) se află la cel mai de jos nivel de popularitate al unui președinte din 1958 încoace. În Italia, ECFR prevede că numărul de locuri în Parlamentul European pe care le va obține Partidul Popular European (centru- dreapta) se va înjumătăți de la 14 la 7, iar Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților(S&D) va suferi o pierdere asemănătoare, de la 31 la 16 locuri.

În schimb, euroscepticii naționaliști de la Europa Națiunilor și Libertăților (ENF), prin Liga, formațiunea aflată la guvernare și condusă de ministrul de Interne Matteo Salvini va obține un câștig de cinci ori mai mare, de la 6 locuri, în prezent, la 29. De asemenea, potrivit aceleiași proiecții realizate de grupul de reflecție al lui Soros, populiștii eurosceptici de la Europa Libertății și Democrației Directe (EFDD), prin Mișcarea 5 Stele, partenerul de guvernare al Ligii, vor ajunge de la 14 la 24 de locuri în Parlamentul European. Pentru această mare bătălie din luna mai, pe care o consideră decisivă pentru viitorul Europei, ECFR le sugerează forțelor pro-europene să lanseze o vastă operațiune de dezbinare a formațiunilor eurosceptice, în diverse chestiuni, care pot varia de la redistribuirea imigranților la bugetul Uniunii și să „creeze un cadru pro-european pentru alegeri” promovând aspecte cheie ale UE, cum ar fi „valorile fundamentale”, justiția fiscală, agenda ecologistă și anti-rusianismul, despre care experții lui Soros consideră că pot mobiliza „majoritatea pro-europeană tăcută” a populației pentru a vota în favoarea continuării procesului de integrare în UE. În ceea ce privește un model de strategie de dezbinare, ECFR îi dă drept exemplu pe ungurul Viktor Orban, pe polonezul Jaroslaw Kaczinski și pe italianul Matteo Salvini, toți trei inamici declarați ai imigrației ilegale, dar care văd în mod diferit soluționarea problemei. Astfel, guvernele Ungariei și Poloniei refuză să accepte redistribuirea imigranților din alte state în țările lor, în vreme ce Italia, deja lovită crunt de imigrație, cere o mai mare cooperare și solidaritate între membrii UE în chestiunea redistribuirii.

Factorul Rusia

Un alt exemplu de chestiune în care pot fi dezbinați naționaliștii este atitudinea UE față de Rusia. Salvini și Kaczinski de pildă au atitudini total diferite față de Vladimir Putin: primul nu-și ascunde admirația față de acesta, în vreme ce al doilea, pe lângă că vede Rusia drept principala amenințare a țării sale, îl consideră pe liderul de la Kremlin vinovat de moartea fratelui său, Lech, în catastrofa de la Smolensk. De asemenea, dreapta austriacă, germană sau olandeză ar dori renunțarea la fondurile structurale europene, în timp ce dreapta guvernele din Italia, Polonia sau Ungaria le consideră o sursă de venituri esențială.

ECFR a realizat un tabel privind cei mai gravi factori de risc pentru Uniunea Europeană.

1. Subminarea „statului de drept” în Europa, așa cum este el definit astăzi, prin obstrucționarea procedurilor Articolului 7 în Parlamentul European (sprijinită de europarlamentarii Fidesz – Ungaria, PiS – Polonia sau Partidul Libertății din Polonia).

2. Compromiterea politicii externe a UE față de Rusia, în special prin eliminarea sancțiunilor la adresa regimului Putin (sprijinită de Liga – Italia, Partidul Libertății – Austria, Alternativa pentru Germania, Zori Aurii – Grecia, Jobbik – Ungaria, Libertate și Democrație Directă – Cehia.

3. Reducerea investițiilor din domeniul securității UE (sprijinită de Die Linke – Germania, Zori Aurii – Grecia, Kotleba – Slovacia).

4. Promovarea dezintegrării UE din interior sau retragerea din UE (sprijinită de Partidul Libertății – PW și Forumul pentru Democrație – FVD, ambele din Olanda, Libertate și Democrație Directă – Cehia, Democrații Suedezi).

5. Subminarea politicii internaționale a UE, adică trecerea de la Uniune la o Europă a națiunilor (sprijinită de Adunarea Națională – Franța), sau dizolvarea Parlamentului European (sprijinită de Alternativa pentru Germania).

6. Blocarea agendei comerciale externe a UE, adică obstrucționarea negocierilor sau a ratificării unor noi acorduri comerciale (sprijinită de Mișcarea 5 Stele – Italia, Adunarea Națională – Franța, Franța Nesupusă, Partidul Popular Danez, Vlaams Belang – Belgia, Zori Aurii – Grecia, Jobbik – Ungaria, PW și FVD – Olanda, Partidul Libertății – Austria, Kotleba – Slovacia.

7. Compromiterea liberei circulații, adică introducerea de controale mai stricte la granițe, ca soluție pentru stoparea imigrației ilegale (sprijinită de PW – Olanda, Adunarea Națională – Franța, Vlaams Belang – Belgia, Partidul Libertății – Austria, Suedezii Democrați, Libertate și Democrație Directă – Cehia).

8. Obstrucționarea luptei împotriva schimbării climatului, adică retragerea statelor membre și a întregii UE din Acordul de la Paris (sprijinită de Adunarea Națională – Franța, Partidul Popular Danez, Partidul Conservator Popular – Estonia.)

9. Răspândirea naționa lismului în Europa (sus ținută de VOX – Spania, Zori Aurii – Grecia, Adunarea Na țională – Franța, Alternativa pentru Germania, Democrații Suedezi, Partidul Finlandezilor, PW și FVD – Olanda, Fidesz – Ungaria, Partidul Liber tății – Austria, Liga și Frații Italieni – Italia, Kotleba – Slovacia).

Soros deplânge excesul de democrație

„Europa, te rog trezeștete!”, este titlul patetic al unui articolului semnat de George Soros, publicat luni 11 februarie pe platforma Project Syndicate și preluat de toată presa internațională, în care trage un semnal de alarmă în legătură cu pericolul pe care alegerilor europarlamentare din luna mai 2019 îl reprezintă pentru UE. Miliardarul de stânga avertizează că „Uniunea Europeană va sfârși ca Uniunea Sovietică în 1991. Nici conducătorii noștri, nici cetățenii de rând nu par să înțeleagă că trăim un moment revoluționar, că posibilitățile sunt numeroase și că deznodământul final este foarte nesigur.” Halucinant este că Soros face în mod cât se poate de direct paralela între UE și URSS, dând apă la moară adversarilor Uniunii Europene, care o văd doar ca pe o continuare a răposatei Internaționale Socialiste. Mai mult, miliardarul acuză: „Leadershipul actual amintește într-adevăr de Po litburo-ul din momentul prăbușirii Uniunii Sovietice – continuând să emită ucazuri ca și cum ele ar mai avea vreo importanță” „Eu.

Europa orbecăie îndreptându- se spre uitare”, se lamentează Soros, îngrijorat de ascensiunea forțelor eurosceptice pe tot cuprinsul continentului.

La alegerile din mai „trebuie din păcate să ne așteptăm ca forțele anti- europene să beneficieze de un avantaj semnificativ la urne”, scrie mogulul, care acuză – la fel de halucinant – sistemul politic pluripartit de actuala criză a UE: „Depășit, sistemul de partide îi obstrucționează pe cei care doresc prezervarea valorilor fondatoare ale UE, dar îi favorizează pe cei care doresc înlocuirea acestor valori cu ceva radical diferit.”

Prea multă suveranitate

Soros deplânge și suveranitatea prea mare pe care o permite UE țărilor membre: „Fără îndoială, UE poate impune acquis-ul comunitar țărilor candidate, dar nu are suficientă capacitate pentru a constrânge statele membre să respecte regulile”. Dând ca pericole majore pentru soarta Uniunii Europene ascensiunea în Germania a formațiunii naționaliste Alternativa pentru Germania (AfD), colaborarea dintre Conservatorii și Laburiștii britanici pentru reușirea Brexitului și alianța aflată la guvernare în Italia între naționaliștii din Liga lui Salvini și Mișcarea 5 Stele anti- sistem a lui Di Maio, Soros constată amar:

„Este dificil de imaginat cum vor putea partidele pro-europene să iasă câștigătoare în alegerile din mai, dacă nu fac să primeze interesele europene asupra celor individuale”.

Miliardarul își încheie apelul pe un ton dramatic, fără a oferi vreo soluție concretă pentru salvarea muribundului de la Bruxelles: „Prima etapă în apărarea Europei în fața dușmanilor săi, interiori și exteriori, necesită recunoașterea amplorii amenințării pe care aceștia o reprezintă. A doua, constă în trezirea majorității dormitânde a pro-europenilor pentru a o mobiliza în apărarea valorilor fondatoare ale UE. Fără de care visul unei Europe unite ar putea deveni coșmarul secolului XXI.”