Ministrul Muncii, Marius Budăi, a făcut joi seara anunțul despre pensiile românilor, explicând că este un an istoric pentru sistemul de pensii din România, fiind pentru prima dată când statul nu mai trebuie să completeze bugetul alocat pensiilor.

Anul 2019 va fi practic un an istoric pentru pensii deoarece statul nu va mai trebui să completeze plata pentru sistemul de pensii prin bugetul de stat, a explicat, joi seara, ministrul Muncii, Marius – Constantin Budăi, la TVR.

„Ca o noutate pentru acest an, vom avea chiar la bugetul de pensii un excedent bugetar. Va fi practic un an istoric când nu va mai trebui să completăm pentru sistemul de pensii plata prin bugetul de stat. În anul 2018 deficitul a fost foarte mic, s-a micşorat, iar în acest an vom avea chiar excedent. După transferul contribuţiilor şi după faptul că din decembrie 2016 până acum numărul locurilor de muncă a crescut cu peste 200.000. Spre bucuria noastră au început să crească locurile de muncă şi în industria prelucrătoare, în construcţii, în confecţii. Cel mai important este că au început să crească locurile de muncă sau necesitatea pentru angajaţi în construcţii şi în industria prelucrătoare”, a explicat Marius Budăi, potrivit Agerpres.

Ministrul a reiterat că vor exista bani pentru tot ce se va întâmpla în acest an, iar calendarul majorărilor promis în programul de guvernare va fi respectat.

„Cu siguranţă vom avea bani pentru tot ce se va întâmpla în acest an. Ştiţi că şi în 2017- 2018 am avut, din păcate, parte de declaraţii iresponsabile din partea unor colegi din opoziţie, care nu au făcut altceva decât să aducă panică în rândul pensionarilor mai ales şi al salariaţilor. Fac o mică remarcă şi le spun că nu noi suntem cei cu tăierile, ci ei. Noi am promis că vom face un calendar al majorărilor, ne ţinem de el şi vom duce mai departe acest calendar. Avem calcule făcute. Prognozele noastre pentru creşterea economică şi pentru tot ce s-a întâmplat au fost ponderate, s-au dovedit a fi ponderate. Am avut rezultate financiare bune şi suntem siguri de ceea ce facem”, a afirmat şeful de la Muncă.

El susţine că sunt foarte multe măsuri de încurajare a ocupării în programul de guvernare, pentru a transforma România dintr-o ţară cu mână de lucru ieftină într-o ţară cu mână de lucru calificată.

„Avem foarte multe măsuri de încurajare a ocupării prin ANOFM. Una dintre măsuri se referă la ucenicie. Un angajator care vrea să califice un angajat primeşte de la stat o sumă de 250 de lei pe lună pe perioada cât acesta este ucenic şi apoi se califica. Este o sumă importantă. Statul preferă să o cheltuie pentru a obţine o mână de lucru calificată şi pentru a încuraja ocuparea”, a menţionat ministrul Muncii.

Întrebat dacă salariaţii pot cere după şase luni la un angajator un post cu condiţii mai bune, el a răspuns „vom demonstra că putem face lucruri frumoase pentru români”. „Sunt trei directive pe care noi am reuşit să le aprobăm şi se referă la echilibrul dintre viaţa profesională şi cea familială”, a spus Marius Budăi.

Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, preşedinţia României la Consiliul UE şi Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu privind directiva care vizează creşterea transparenţei şi predictibilităţii condiţiilor de muncă în UE. „Noile forme de muncă oferă oportunităţi, dar creează şi incertitudini în ceea ce priveşte drepturile lucrătorilor şi protecţia lor socială.

„Directiva va introduce un set de drepturi minime menite să sporească securitatea şi predictibilitatea relaţiilor dintre angajaţi şi angajatori”, a declarat Marius Budăi, în comunicat.

Viitoarea directivă prevede ca angajatorii să informeze lucrătorii asupra aspectelor esenţiale ale relaţiei de muncă, cum ar fi identitatea părţilor implicate în raportul de muncă, locul de muncă şi natura muncii, valoarea salariului de bază şi a altor drepturi, durata standard a zilei sau săptămânii de lucru, atunci când acestea pot fi determinate.

În plus, acordul provizoriu stabileşte o serie de drepturi minime suplimentare pentru lucrători: posibilitatea de a lucra, în paralel, la un alt angajator; limitarea perioadei de probă la maximum 6 luni, o perioadă de probă mai mare fiind permisă numai în cazul în care aceasta este în interesul lucrătorului sau este justificată de natura muncii; posibilitatea de a solicita, după cel puţin şase luni de vechime la acelaşi angajator, un loc de muncă cu condiţii mai previzibile şi mai sigure; dreptul de a beneficia de formare gratuită, atunci când acest lucru este prevăzut în legislaţia UE sau în cea naţională.

Propunerea pentru o mai mare transparenţă şi predictibilitate la locul de muncă a fost lansată de Comisia Europeană în decembrie 2017. În iunie 2018, Consiliului Uniunii Europene şi-a prezentat punctul de vedere care a stat la baza negocierilor cu Parlamentul European.

După aprobarea acordului provizoriu de către Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi al Consiliului, urmează votul oficial, atât în Consiliu, cât şi în Parlamentul European.