Zeci de ţigani buzoieni îşi fac veacul în centrul Parisului, spre disperarea francezilor

Directorul oficiului Francez de Imigrare a discutat cu reprezentanţii Prefecturii şi Consiliului Judeţean despre soluţiile de reinserţie a romilor buzoieni

La început au fost cinci, ulterior s-a adăugat şi Buzăul. Este vorba despre judeţele din România ale căror autorităţi trebuie să găsească şi să aplice cât mai repede soluţii viabile pentru a-şi ţine ţiganii acasă. Asta, cu sprijinul omologilor din Franţa, care vor să scape cât mai repede de musafirii nepoftiţi, iar pentru asta promit iar că vor da bani romilor care se vor întoarce acasă.

Şi, pentru ca acest lucru să se întâmple cât mai repede, la Buzău s-a aflat ieri directorul Oficiului Francez de Imigrare şi Integrare de pe lângă Ambasada Franţei, Hossein Mokry, pentru a discuta cu reprezentanţii Prefecturii şi cei ai Consiliului Judeţean Buzău termenii Acordului – cadru ce a fost semnat între Guvernul României şi Guvenul Franţei cu privire la reinserţia cetăţenilor români de etnie romă ce s-au întors din Franţa în România. „Astăzi (ieri –n.r.) a avut loc prezentarea acelui acord-cadru între Guvernul României şi Guvernul Franţei. Este un program pilot , la început au fost cinci judeţe, apoi domnul ministru de Interne a dorit lăgirea acestui proiect, fiind inclus şi judeţul nostru. A fost o primă vizită a acestui director de la OFII şi urmează ca atât reprezentanţii noştri, ai Prefecturii, şi cei ai Consiliului Judeţean, să studieze ­do­cumentaţia şi se va trece la semnarea unui acord, astfel încât cei care se întorc din Franţa să aibă un sprijin atât din partea franceză, respectiv transport plus o oarecare sumă de bani care nu li se acordă direct şi care se va folosi pentru, spre exemplu, pornirea unei afaceri, depinde de domeniu, pentru achiziţionarea unui tractor care să fie utilizat de mai multe familii”, a precizat purtătorul de cuvânt al Instituţiei Prefectului judeţului Buzău, Sorin Gheorghe.

 

Au pus stăpânire pe centrul capitalei Franţei

 

O problemă ce trebuie rezolvată urgent este legată de câteva zeci de ţigani indentificaţi ca fiind din judeţul nostru. Este vorba despre circa 40 de persoane de etnie romă care provin din judeţul Buzău şi care îşi fac veacul prin zonele centrale ale Parisului, spre disperarea francezilor. Numărul lor este însă mult mai mare.

De aceea, atât partea franceză, cât şi autorităţile judeţului Buzău vor să pună în aplicare cât mai repede prevederile acordului, iar protocolul între Instituţia Prefectului, Consiliul Judeţean Buzău, pe de o parte, şi Oficiul Francez de Integrare şi Imigrare şi Primăria Paris, pe de alta, ar putea fi semnat în următoarele două săptămâni. „S-a discutat despre cuprinsul acordului, ce aşteaptă ei de la noi, ce aşteptăm noi de la ei, urmând să se studieze documentaţia şi să se încheie protocolul între cele două părţi franceze şi cele două din judeţul nostru”, a mai spus purtătorul de cuvânt al Prefecturii.

 

Expulzarea ţiganilor, demers eşuat

 

Problema romilor români din Franţa este în atenţia celor două ţări de peste un deceniu, iar expulzările care au avut loc în tot acest timp reprezintă o veche controversă, devenită scandal la nivel european sub preşedinţia lui Sarkozy, care le-a ridicat la rang de program naţional. În urma demersurilor politice de până acum, oarecum eşuate, la sfârşitul anului trecut, la Bucureşti, reprezentanţii Ministerului Muncii şi ai Ministerul Administraţiei şi Internelor au semnat un acord-cadru cu cei ai Oficiului Francez pentru Imigraţie şi Integrare (OFII), pentru instituirea, cu titlu experimental, a unui sprijin pentru reinserţia familiilor de romi revenite din Franţa. Acordul vine după un deceniu de tensiuni privind problema romilor români din Franţa şi atrage un efort comun din partea celor două ţări pentru găsirea unei soluţii. Ministrul francez de Interne anunţa la acel moment că Franţa va continua să desfiinţeze tabere ilegale de romi şi să îi conducă pe membrii acestei comunităţi, „forţat sau ajutaţi“, la graniţă pentru a se întoarce în ţara de origine, dar va derula şi programe de angajare sau şcolarizare, atunci când este nevoie. În vara anului 2002, miniştrii de Interne francez şi român anunţau, la Paris, o serie de măsuri în lupta împotriva delincvenţilor români care operează în Franţa, printre acestea numărându-se extinderea controalelor, acce­lerarea expulzărilor şi schimburi de experţi. În septembrie 2003, Nicolas Sarkozy, pe atunci ministru de Interne, îşi reafirma politica de expluzare în România a romilor aflaţi într-o situaţie nelegală în ţara sa, deşi acţiunea era consi­derată un „eşec total“ de organizaţia Medecins du Monde şi de Federaţia Internaţională a Drepturilor Omului.

În 2009, din Franţa au fost expulzaţi 10.000 de romi, repatriaţi în România şi Bulgaria, alţi aproximativ 8.300 urmându-le până în august 2010. Opt mii de romi au fost repatriaţi în România în 2009, cu un bilet de avion, 300 de euro pentru un adult şi 100 de euro pentru un copil. Însă, potrivit estimărilor, două treimi dintre romii expulzaţi reveneau în Franţa. Expulzările au conti­nuat şi în anii următori fără niciun rezultat.

 

Puţini au văzut banii de la francezi

 

Sătui de făcut ceaune şi de strâns fier vechi, după integrarea României în Uniunea Europeană, mai toţi romii din localitatea buzoiană Calvini au plecat în Franţa. Nu au scăpat însă de sărăcie. În Franţa şi-au petrecut zilele cerşind ori căutând prin gunoaie. În momentul în care Guvernul francez le-a promis 3.600 de euro ca să înceapă o afacere în ţara natală, puţini au refuzat oferta. În comună, însă, doar câteva familii au primit banii de la francezi. Cu toate acestea, pe romii buzoieni nu i-a dezamăgit asta şi nici că mulţi dintre consătenii lor urmau să fie repatriaţi cu aceleaşi promisiuni, iar mulţi au luat iar drumul Parisului ori al altor oraşe mari din Franţa.